Regulament de organizare și funcționare

CAPITOLUL I – DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1 – (1) Instituţia Prefectului – Judeţul Mureș a fost înfiinţată în anul 1990 și este organizată și funcționează ca instituţie publică, cu personalitate juridică, menită să îndeplinească prerogativele prefectului conferite prin art. 123 din Constituţia României republicată, Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare și Hotărârea Guvernului nr. 906/2020 pentru punerea în aplicare a unor prevederi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Instituţia prefectului este o instituţie publică cu personalitate juridică, cu buget propriu, aflată în subordinea Guvernului.
(3) Activitatea instituţiei prefectului este finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne şi din alte surse prevăzute de lege.
(4) Instituția prefectului poate beneficia de proiecte și programe cu finanțare externă rambursabilă şi/sau nerambursabilă de implementarea cărora răspunde în vederea realizării indicatorilor asumaţi în cadrul fiecărui proiect şi/sau program.
(5) Instituţia Prefectului – Judeţul Mureș are sediul în municipiul Târgu-Mureș, Piaţa Victoriei, nr. 2, Judeţul Mureș.

Art. 2 – (1) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local.
(2) Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.
(3) Prefectul asigură conducerea comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă.
(4) Prefectul asigură verificarea legalităţii actelor administrative ale autorităţilor administraţiei publice locale şi poate ataca în faţa instanţei de contencios administrativ actele acestora pe care le consideră ilegale.
(5) Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor care îi revin potrivit legii, prefectul este ajutat de 2 subprefecţi.
(6) La nivelul instituţiei prefectului există funcţia de secretar general al instituţiei prefectului. Secretarul general al instituţiei prefectului este înalt funcţionar public şi se subordonează nemijlocit prefectului. Secretarul general al instituţiei prefectului asigură stabilitatea funcţionării instituţiei prefectului, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcţionale între compartimentele instituţiei. Secretarul general al instituţiei prefectului sprijină activitatea prefectului în exercitarea atribuţiilor şi coordonează structurile de specialitate prin care se realizează aceste atribuţii.

Art. 3 – (1) Capacitatea juridică de drept public a instituţiei prefectului se exercită de către prefect sau de către subprefectul care a fost desemnat prin ordin înlocuitor de drept al prefectului.
(2) Exercitarea drepturilor şi asumarea obligaţiilor civile ale instituţiei prefectului se realizează de către prefect sau de înlocuitorul de drept al acestuia.

Art. 4 – Îndrumarea şi controlul ierarhic de specialitate asupra activităţii prefecului, a subprefecţilor şi a instituţiei prefectului se asigură de Ministerul Afacerilor Interne.

Art. 5 – Între prefect, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliu judeţean şi preşedintele consiliului judeţean, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare, în relaţiile dintre acestea există raporturi de colaborare.

Art. 6 – (1) Misiunea Instituţiei Prefectului – Judeţul Mureș este de a veghea la aplicarea legii şi realizarea politicilor Guvernului la nivelul județului Mureș, asumându-şi rolul de interfaţă între autorităţi şi societatea civilă, în vederea oferirii unor servicii de înaltă calitate.
(2) Instituţia Prefectului – Judeţul Mureș își propune să devină un model de eficienţă şi transparenţă administrativă în relaţia cu partenerii săi, astfel încât aceștia să îi acorde încredere şi respect, având certitudinea aplicării legii în mod corect, egal şi eficient.
(3) Valorile promovate în cadrul Instituției Prefectului – Judeţul Mureș sunt: profesionalismul, integritatea, imparţialitatea, orientarea către cetăţean, transparenţa şi cooperarea, perfecţionarea continuă.

Art. 7 – Instituţia Prefectului – Judeţul Mureș urmăreşte îndeplinirea următoarelor obiective generale:

• Coordonarea şi asigurarea îndeplinirii la nivelul județului Mureș a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare şi în politicile naţionale şi de afaceri europene;
• Exercitarea controlului privind legalitatea actelor administrative emise sau aprobate de autorităţile administraţiei publice locale organizate în judeţul Mureș;
• Derularea acţiunilor de verificare exercitate de către comisiile mixte constituite prin ordinul prefectului, conform competenţelor, asupra modului de aplicare şi respectare a actelor normative la nivelul județului Mureș;
• Gestionarea situaţiilor de urgenţă şi iniţierea măsurilor ce se impun pentru prevenirea acestora;
• Conducerea activităţii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului organizate la nivelul județului Mureș;
• Îndeplinirea atribuţiilor în domeniul aplicării legilor cu caracter reparatoriu;
• Realizarea activităţilor privind certificarea cu apostilă;
• Eficientizarea relaţiei cu cetăţeanul şi a comunicării interne şi externe;
• Eficientizarea activităţii instituţiei şi asigurarea îndeplinirii politicilor naţionale referitoare la reforma administraţiei publice;
• Realizarea eficientă a atribuţiilor referitoare la calitatea de ordonator terţiar de credite;
• Asigurarea eliberării şi evidenţei paşapoartelor;
• Respectarea regimului permiselor de conducere, al certificatelor de înmatriculare a autovehiculelor şi al plăcilor cu numere de înmatriculare;
• Organizarea în bune condiţii a procesului electoral.

CAPITOLUL II – ORGANIZAREA INSTITUŢIEI PREFECTULUI – JUDEŢUL MUREȘ

1 – Structura organizatorică

Art. 8 – (1) Structura-cadru de organizare a instituţiei prefectului este prevăzută în Anexa nr. 1 la H.G. nr. 906/2020, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Structurile de specialitate ale instituţiei prefectului se pot organiza, în condiţiile legii, prin ordin al prefectului, la nivel de direcţii, servicii şi compartimente, după caz, în funcţie de specificul fiecărei activităţi.

Art. 9 – La nivelul Instituţiei Prefectului – Judeţul Mureș sunt organizate, prin ordin al prefectului, următoarele structuri funcţionale, în condiţiile legii:

• Colegiu prefectural
• Cancelaria prefectului
• Corpul de control al prefectului
• Compartimentul Structura de securitate
• Serviciul monitorizarea serviciilor publice deconcentrate, situații de urgență și afaceri europene
  • Compartiment afaceri europene, absorbție fonduri europene, relații internaționale, strategiile și programe guvernamentale;
  • Compartiment relația cu minoritățile naționale, dezvoltarea economică, serviciile publice deconcentrate, serviciile comunitare de utilități publice, situaţiile de urgenţă și ordinea publică;
• Serviciul juridic
  • Compartiment controlul legalității, contenciosul administrativ și îndrumarea autorităților administrației publice locale;
  • Compartiment aplicarea actelor cu caracter reparatoriu;
  • Compartiment aplicarea apostilei și proces electoral;
• Serviciul economic
  • Compartiment financiar-contabil
  • Compartiment resurse umane
  • Compartiment achiziții publice
  • Compartiment informatic
  • Compartiment administrativ
• Compartimentul relații cu publicul
• Serviciul public comunitar de paşapoarte
  • Compartiment emitere, evidență pașapoarte și probleme de migrări
  • Compartimentul informatică
  • Compartiment restricții
• Serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor
  • Compartiment regim permise de conducere şi examinări
  • Compartimentul înmatriculare şi evidenţa vehiculelor rutiere
  • Compartiment informatic

Art. 10 – (1) Personalul instituţiei prefectului este format din demnitari, înalţi funcţionari publici, funcţionari publici de conducere şi de execuţie, funcţionari publici cu statut special şi personal contractual.
(2) Numirea şi eliberarea din funcţie a prefecţilor şi a subprefecţilor se fac prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului care coordonează instituţia prefectului.
(3) Numirea secretarului general al instituției prefectului se face prin decizie a prim-ministrului, la propunerea prefectului.
(4) Numirea, respectiv încadrarea, precum şi modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu, respectiv a raporturilor de muncă ale personalului din cadrul instituţiei prefectului se face prin ordin al prefectului, în condiţiile legii.
(5) Numărul maxim de posturi şi structura posturilor aferente instituţiei prefectului se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, cu încadrarea în numărul maxim de posturi şi în structura posturilor aprobate de către Ministerul Afacerilor Interne.

Art. 11 – Salarizarea personalului din cadrul instituţiei prefectului se face conform legislaţiei în vigoare.

2 – Relaţiile dintre structurile funcţionale

Art. 12 – Relaţiile dintre structurile funcţionale la nivelul instituţiei se prezintă astfel:

1) Relaţii de autoritate ierarhice:

• subordonarea subprefecților și secretarului general al instituției prefectului faţă de prefect;
• subordonarea şefilor de serviciu și a compartimentelor independente faţă de prefect şi, după caz, faţă de subprefecți și secretarul general al instituției prefectului, în limita competenţelor stabilite de legislaţia în vigoare, a ordinelor prefectului;
• subordonarea personalului de execuţie faţă de prefect, subprefect, secretarul general al instituției prefectului sau şef de serviciu, după caz.

2) Relaţii de autoritate funcţionale:

• au loc între toţi funcţionarii structurilor de specialitate, indiferent de nivelul ierarhic, având ca scop optimizarea activităţii instituţiei.

3) Relaţii de cooperare:

• se stabilesc în cadrul colaborării funcţionale dintre structurile de specialitate din cadrul Instituţiei Prefectului – Judeţul Mureș, pe de o parte şi, pe de altă parte, între acestea şi structurile cu activităţi similare din cadrul autorităţilor şi/sau instituţiilor publice ale administraţiei publice locale sau centrale, după caz. Corespondenţa internă purtată între structurile de specialitate ale instituţiei trebuie să aibă ca bază principiile celerităţii şi colaborării dintre compartimente, în vederea clarificării şi rezolvării diverselor situaţii sau lucrări ce necesită implicarea mai multor compartimente, fără a duce însă la modificarea competenţelor specifice fiecărei structuri în parte;
• structurile funcţionale ale Instituţiei Prefectului – Judeţul Mureș sunt obligate să colaboreze în vederea elaborării în termenul legal a lucrărilor al căror obiect solicită coroborarea de competenţe, în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare;
• relaţiile de cooperare exterioare se stabilesc numai în baza mandatului acordat de către prefectul județului Mureș.

4) Relaţii de reprezentare:

• subprefecții, secretarului general al instituției prefectului şi personalul compartimentelor din structura organizatorică, în limitele legislaţiei în vigoare şi ale mandatului acordat de prefect, reprezintă Instituţia Prefectului – Judeţul Mureș în relaţiile cu celelalte structuri ale administraţiei publice centrale sau locale, autorităţi judecătoreşti, organisme, ONG-uri etc. din ţară sau străinătate;
• funcţionarii care reprezintă instituţia în fața instanțelor de judecată, în cadrul unor organizaţii internaţionale, instituţii de învăţământ, conferinţe, seminarii şi alte activităţi cu caracter internaţional au obligaţia să promoveze o imagine favorabilă ţării şi a Instituţiei Prefectului – Judeţul Mureș.

5) Relaţii de coordonare:

• se stabilesc în cadrul comisiilor/comitetelor/grupurilor de lucru organizate la nivelul instituţiei sau la care participă reprezentanţi ai instituţiei, conform legislaţiei în vigoare şi a mandatului acordat de prefect.

6) Relaţii de control:

• persoanele cu funcţii de conducere exercită permanent control ierarhic asupra compartimentelor şi personalului din subordine;
• se realizează şi prin intermediul structurilor interne/externe cu atribuţii de control, în limitele legislaţiei în vigoare şi mandatului primit:
  • actul de control se exercită numai în scopul pentru care a fost dispus şi în limitele competenţelor stabilite prin lege, fără nici o formă de manifestare a abuzului de putere în activitatea de control;
  • personalul care exercită activitatea de control are obligaţia să respecte legislaţia în vigoare, să dea dovadă de imparţialitate, dar şi de obiectivitate, echidistanţă, detaşare şi echilibru în apreciere, indiferent de poziţia celui controlat;
  • controlul se desfăşoară independent sau împreună cu specialiştii în domeniul structurilor supuse controlului;
  • controlul se desfăşoară în baza tematicii aprobate de prefect, precum şi operativ la ordinul acestuia, iar consemnarea rezultatelor se concretizează în acte de control întocmite sub formă de raport.

CAPITOLUL III – ATRIBUŢIILE INSTITUŢIEI PREFECTULUI – JUDEŢUL MUREȘ

Art. 13 – 1) Structurile de specialitate ale instituţiei prefectului îndeplinesc următoarele atribuţii principale:

1.1. Cu privire la asigurarea implementării la nivel local a politicilor guvernamentale şi respectării ordinii publice:

• monitorizează respectarea Constituţiei României, republicată, şi aplicarea unitară a legilor, a ordonanţelor şi a hotărârilor Guvernului, precum şi a celorlalte acte normative de către autorităţile administraţiei publice locale şi serviciile publice deconcentrate, la nivelul judeţului, pentru care desfăşoară următoarele activităţi:
  • elaborează studii şi rapoarte cu privire la aplicarea actelor normative în vigoare, precum şi propuneri privind îmbunătăţirea stării de legalitate, pe care le înaintează prefectului;
  • participă alături de reprezentanţi ai serviciilor publice deconcentrate la acţiuni de verificare, potrivit competenţelor, a modului de aplicare şi respectare a actelor normative la nivelul județului Mureș, în cadrul unor comisii mixte constituite prin ordin al prefectului;
  • prezintă semestrial prefectului propuneri privind priorităţile de dezvoltare a județului Mureș, în concordanţă cu prevederile planului de dezvoltare regională şi cu consultarea autorităţilor administraţiei publice locale şi a conducătorilor serviciilor publice deconcentrate;
• analizează modul de îndeplinire în judeţul Mureș a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare şi informează Guvernul, prin intermediul ministerului care coordonează instituţia prefectului, cu privire la stadiul realizării acestora, în conformitate cu atribuţiile ce le revin potrivit legii, pentru care desfăşoară următoarele activităţi:
  • întocmesc anual, cu consultarea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului organizate la nivelul judeţului şi a autorităţilor administraţiei publice locale, planul de acţiuni pentru realizarea în judeţul Mureș a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare;
  • elaborează şi prezintă prefectului informări semestriale cu privire la stadiul realizării obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare, în judeţul Mureș;
  • elaborează şi prezintă documente prefectului pentru informarea anuală a Guvernului, prin intermediul ministerului care coordonează instituţia prefectului, cu privire la stadiul realizării obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare, în judeţul Mureș;
• monitorizează activitatea de implementare în mod coerent şi integrat în judeţul Mureș a politicilor publice promovate de către ministere şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului şi elaborează periodic documente pe care le prezintă prefectului în vederea informării Guvernului, anual, prin intermediul ministerului care coordonează instituţia prefectului asupra stadiului de realizare a acestora;
• monitorizează acţiunile de prevenire a infracţiunilor şi de apărare a drepturilor şi a siguranţei cetăţenilor, desfăşurate de către organele legal abilitate;
• verifică modul de aplicare a normelor legale care reglementează folosirea limbii minorităţilor naţionale în raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi serviciile publice deconcentrate, pe de o parte, şi cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, pe de altă parte, în unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia au o pondere de peste 20%, conform ultimului recensământ;

1.2. Cu privire la activităţile desfăşurate pentru exercitarea de către prefect a rolului constituţional de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul judeţului Mureș:

• solicită serviciilor publice deconcentrate, trimestrial şi la cererea prefectului, informări cu privire la activitatea desfăşurată;
• verifică, la solicitarea prefectului, modul în care serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale îşi îndeplinesc atribuţiile;
• propune prefectului avizarea proiectelor bugetelor şi situaţiilor financiare privind execuţia bugetară ale serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului şi le transmite conducătorului instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat. Avizele au caracter consultativ. În îndeplinirea acestei atribuţii, desfăşoară următoarele activităţi:
  • analizează proiectele bugetelor şi situaţiile financiare privind execuţia bugetară ale serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului organizate la nivelul judeţului Mureș;
  • propun prefectului emiterea avizelor consultative;
  • transmit avizele consultative conducătorului instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat;
• asigură relaţia prefectului cu minorităţile naţionale existente la nivelul judeţului Mureș, identifică problemele acestora şi propune soluţii de rezolvare;

1.3. Cu privire la verificarea legalităţii actelor administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale:

• ţin evidenţa actelor administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale şi transmise prefectului în vederea verificării legalităţii,
• asigură păstrarea actelor administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale, până la stingerea termenelor pentru introducerea acţiunii prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi evidenţa acţiunilor şi dosarelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti;
• examinează sub aspectul legalităţii, în termenele prevăzute de lege, actele administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale şi le comunică acestora rezultatul verificării;
• verifică din punctul de vedere al legalităţii contractele încheiate de autorităţile administraţiei publice locale, asimilate potrivit legii actelor administrative, ca urmare a sesizării prefectului de către persoanele care se consideră vătămate într-un drept sau interes legitim;
• propun prefectului sesizarea autorităţilor emitente, în vederea reanalizării actului considerat nelegal, sau a instanţei de contencios administrativ, cu motivarea corespunzătoare;
• întocmesc documentaţia, formulează acţiunea pentru sesizarea instanţelor judecătoreşti şi susţin în faţa acestora acţiunea formulată, precum şi căile de atac, atunci când este cazul;
• elaborează semestrial rapoarte şi, la solicitarea prefectului, prezintă informări cu privire la actele verificate;
• avizează ordinele prefectului din punctul de vedere al legalităţii;
• întocmesc documentaţia şi reprezintă prefectul şi instituţia prefectului în faţa instanţelor judecătoreşti de orice grad;
• acţionează în vederea îndeplinirii, în condiţiile legii, a atribuţiilor ce revin prefectului în domeniul organizării şi desfăşurării alegerilor locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale, precum şi a referendumului naţional ori local;
• efectuează, în condiţiile legii, verificările şi întocmesc documentaţia necesară cu privire la dizolvarea de drept a unor consilii locale sau judeţene, la suspendarea de drept a unor mandate de consilier sau de primar ori la încetarea de drept a unor mandate de primar, respectiv la încetarea înainte de termen a mandatului preşedintelui consiliului judeţean;
• efectuează, în condiţiile legii, verificări cu privire la măsurile întreprinse de primar sau de preşedintele consiliului judeţean, în calitatea lor de reprezentanţi ai statului în unitatea administrativ-teritorială, inclusiv la sediul autorităţilor administraţiei publice locale, şi propun prefectului, dacă este cazul, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor, precum şi sesizarea organelor competente;

1.4. Cu privire la activităţile de îndrumare:

• primesc şi analizează solicitările de îndrumare transmise de autorităţile administraţiei publice locale şi, după caz, consultă celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale în vederea emiterii unui punct de vedere;
• elaborează puncte de vedere ca urmare a solicitărilor de îndrumare primite de la autorităţile administraţiei publice locale;
• prezintă prefectului punctele de vedere elaborate pentru soluţionarea solicitărilor de îndrumare primite;
• comunică solicitantului punctele de vedere emise, pentru care realizează demersurile necesare;

1.5. Cu privire la realizarea atribuţiilor prefectului în domeniul situaţiilor de urgenţă:

• urmăresc îndeplinirea măsurilor dispuse de către prefect, în calitate de preşedinte al comitetului judeţean, pentru situaţii de urgenţă;
• prezintă prefectului propuneri privind modul de utilizare, în situaţii de criză, a fondurilor special alocate de la bugetul de stat;
• propun prefectului, în situaţiile prevăzute de lege, convocarea consiliilor locale, a consiliului judeţean, după caz;
• întocmesc, la solicitarea prefectului, rapoarte şi informări privind evoluţia şi desfăşurarea evenimentelor în situaţii de urgenţă sau de criză, potrivit art. 257 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu privire la măsurile întreprinse de autorităţile administraţiei publice locale, pe care le înaintează Ministerului Afacerilor Interne şi celorlalte ministere cu atribuţii în gestionarea problemelor apărute;
• centralizează, la solicitarea prefectului, în perioada producerii fenomenelor naturale periculoase, datele referitoare la evaluarea preliminară a efectelor şi a pagubelor produse;
• centralizează solicitările autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la acordarea unor ajutoare umanitare şi prezintă prefectului propuneri pentru repartizarea acestora în scopul protecţiei populaţiei afectate de calamităţi naturale, epidemii, epizootii, incendii sau alte fenomene periculoase;
• monitorizează modul în care autorităţile administraţiei publice locale distribuie ajutoarele umanitare persoanelor afectate;

1.6. Cu privire la activităţile de eliberare şi de evidenţă a paşapoartelor, respectiv la activităţile privind regimul permiselor de conducere, al certificatelor de înmatriculare a vehiculelor şi al plăcilor cu numere de înmatriculare, îndeplinesc atribuţiile stabilite de Ordonanţa Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de paşapoarte şi serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 362/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

1.7.1. Cu privire la atribuţiile în domeniul afaceri europene şi relaţiile externe:

• susţin, la cerere, acţiunile desfăşurate de serviciile publice deconcentrate, respectiv de către autorităţile administraţiei publice locale în domeniul afacerilor europene;
• identifică împreună cu serviciile publice deconcentrate necesităţile acestora şi susţin atragerea în acest sens de fonduri europene;
• ţin evidenţa tuturor fondurilor europene atrase la nivelul judeţului;
• desfăşoară activităţi menite să conducă la cunoaşterea de către autorităţile administraţiei publice locale, serviciile publice deconcentrate şi de către cetăţeni a programelor cu finanţare externă iniţiate şi susţinute de Uniunea Europeană şi de alte organisme internaţionale;
• întocmesc, gestionează prin evidenţă centralizată şi monitorizează activitatea de relaţii şi de colaborări internaţionale a instituţiei prefectului;
• elaborează evidenţa centralizată a rapoartelor de activitate întocmite obligatoriu pentru orice activitate de relaţii internaţionale.

1.7.2 Structurile de specialitate ale instituţiei prefectului mai îndeplinesc şi următoarele atribuţii:

• întocmirea documentaţiei necesare emiterii ordinelor prefectului;
• întocmirea graficului de convocare a consiliilor locale şi a consiliului judeţean, în şedinţa privind ceremonia de constituire;
• asigurarea primirii, înregistrării şi soluţionării petiţiilor adresate prefectului, precum şi a comunicării către petent a răspunsului, în termenul legal;
• îndrumarea cetăţenilor care se adresează instituţiei prefectului în problemele generale sau specifice relaţiei cu publicul;
• organizarea activităţii de primire a cetăţenilor în audienţă la prefect şi subprefecţi;
• realizarea lucrărilor de secretariat pentru colegiul prefectural şi întocmirea proiectului cu privire la programul de activitate al acestuia;
• conlucrarea cu unităţile teritoriale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naţionale şi a Serviciului Român de Informaţii la elaborarea măsurilor care se impun pentru asigurarea respectării drepturilor individuale, apărarea proprietăţii publice şi a proprietăţii private, siguranţa proprietăţii private, siguranţa cetăţenilor şi prevenirea infracţiunilor;
• asigurarea, la solicitarea prefectului, a organizării şi funcţionării comisiilor sau comitetelor, constituite prin ordinul prefectului;
• conlucrarea cu compartimentele din aparatul propriu al consiliului judeţean, în vederea elaborării proiectelor hotărârilor Guvernului care au ca obiect soluţionarea unor probleme de interes local ori a iniţierii, prin ministerul care coordonează instituţia prefectului, a unor proiecte de acte normative;
• exercitarea atribuţiilor rezultate ca urmare a aplicării actelor normative cu caracter reparatoriu;
• întocmirea documentaţiei necesare în vederea cooperării sau asocierii cu instituţii similare din ţară sau străinătate;
• întocmirea şi actualizarea listei cuprinzând aleşii locali de la nivelul fiecărei unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale, listă care se comunică ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice şi ministerului cu atribuţii în domeniul afacerilor interne.

Art. 14 – Prefectul poate stabili prin ordin şi alte atribuţii pentru structurile de specialitate ale instituţiei prefectului.

CAPITOLUL IV – CONDUCEREA INSTITUŢIEI PREFECTULUI – JUDEŢUL MUREȘ

Art. 15 – (1) Conducerea Instituţiei Prefectului – Judeţul Mureș se exercită de către prefect.
(2) În activitatea de conducere a instituţiei, prefectul este ajutat de 2 (doi) subprefecți.

IV.1. Prefectul

Art. 16 – În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndeplineşte următoarele atribuţii:

1.1. atribuţii privind asigurarea implementării la nivel local a politicilor guvernamentale şi respectării ordinii publice:

• asigură monitorizarea aplicării unitare şi respectării Constituţiei, a legilor, a ordonanţelor şi a hotărârilor Guvernului, precum şi a celorlalte acte normative de către autorităţile administraţiei publice locale şi serviciile publice deconcentrate, la nivelul judeţului Mureș;
• analizează modul de îndeplinire în judeţ a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare şi informează Guvernul, prin intermediul ministerului care coordonează instituţia prefectului, cu privire la stadiul realizării acestora, în conformitate cu atribuţiile ce îi revin potrivit legii;
• monitorizează activitatea de implementare în mod coerent şi integrat în judeţ a politicilor publice promovate de către ministere şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului şi informează Guvernul, prin intermediul ministerului care coordonează instituţia prefectului asupra stadiului de realizare a acestora;
• acţionează pentru menţinerea climatului de pace socială şi a unei comunicări permanente cu toate nivelurile instituţionale şi sociale, acordând o atenţie constantă prevenirii tensiunilor sociale;
• monitorizează acţiunile de prevenire a infracţiunilor şi de apărare a drepturilor şi a siguranţei cetăţenilor, desfăşurate de către organele legal abilitate;
• verifică modul de aplicare a normelor legale care reglementează folosirea limbii minorităţii naţionale în raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi serviciile publice deconcentrate, pe de o parte, şi cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, pe de altă parte, în unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia au o pondere de peste 20%, conform ultimului recensământ.

1.2. atribuţii în exercitarea rolului constituţional de conducere a serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale:

• verifică, în condiţiile legii, modul în care serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale îşi îndeplinesc atribuţiile de monitorizare şi de control în domeniul în care activează;
• avizează proiectele bugetelor şi situaţiile financiare privind execuţia bugetară ale serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului şi le transmite conducătorului instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat. Avizele au caracter consultativ;
• poate propune ministrului, respectiv conducătorului organului administraţiei publice în subordinea căruia aceste servicii publice îşi desfăşoară activitatea cercetarea disciplinară a conducătorului serviciului public deconcentrat în cazul în care apreciază că acesta a săvârşit, în legătură cu realizarea atribuţiilor, o faptă ce constituie abatere disciplinară sau, după caz, poate sesiza direct comisia de disciplină competentă;
• desemnează prin ordin un reprezentant al instituţiei prefectului în comisia de concurs pentru ocuparea postului de conducător al unui serviciu public deconcentrat din judeţ.

1.3. atribuţii privind verificarea legalităţii actelor administrative ale autorităţilor administraţiei publice locale şi atacarea actelor administrative ale acestor autorităţi pe care le consideră ilegale

• Prefectul verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului judeţean, ale consiliului local şi ale primarului.
• Prefectul poate ataca actele autorităţilor prevăzute la alin. (1) pe care le consideră ilegale, în faţa instanţei competente, în condiţiile legii contenciosului administrativ.

1.4. atribuţii de îndrumare, la cererea autorităţilor administraţiei publice locale, privind aplicarea normelor legale din sfera de competenţă:

• primeşte solicitările de îndrumare transmise de autorităţile publice locale şi, după caz, consultă celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale în vederea emiterii unui punct de vedere;
• emite puncte de vedere ca urmare a solicitărilor de îndrumare primite de la autorităţile administraţiei publice locale;
• comunică solicitantului punctele de vedere emise conform lit. b).

1.5. atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă:

• dispune, în calitate de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, măsurile care se impun pentru prevenirea şi gestionarea acestora;
• utilizează, în calitate de şef al protecţiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat şi baza logistică de intervenţie în situaţii de criză, în scopul desfăşurării în bune condiţii a acestei activităţi;
• veghează la desfăşurarea în bune condiţii a intervenţiilor şi a altor activităţi necesare restabilirii situaţiei normale în plan local.

În cazuri care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru gestionarea situaţiilor de criză sau de urgenţă, prefectul poate solicita primarului sau preşedintelui consiliului judeţean, convocarea, după caz, a unei şedinţe extraordinare a consiliului judeţean ori a consiliului local.

În situaţia declarării stării de alertă, în condiţiile legii, pentru rezolvarea intereselor locuitorilor unităţilor administrativ-teritoriale, prefectul poate solicita convocarea de îndată a consiliului judeţean ori a consiliului local, după caz.

În situaţii de urgenţă sau de criză, autorităţile militare şi componentele din structura Ministerului Afacerilor Interne au obligaţia să informeze şi să sprijine prefectul pentru rezolvarea oricărei probleme care pune în pericol ori afectează siguranţa populaţiei, a bunurilor, a valorilor şi a mediului înconjurător.

1.6. Alte atribuţii:

Prefectul îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

• sprijină, la cerere, în limita competenţei, autorităţile administraţiei publice locale pentru evidenţierea priorităţilor de dezvoltare economică teritorială;
• susţine, la cerere, acţiunile desfăşurate de către serviciile publice deconcentrate, respectiv de către autorităţile administraţiei publice locale în domeniul afacerilor europene;
• hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu instituţii similare din ţară şi din străinătate, în vederea creşterii gradului de profesionalizare a instituţiei prefectului;
• îndeplineşte atribuţiile stabilite prin legi speciale în domeniul organizării şi desfăşurării alegerilor locale, parlamentare, prezidenţiale, alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European, precum şi a referendumurilor naţionale ori locale;
• asigură desfăşurarea în bune condiţii a activităţii serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple, respectiv regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, precum şi a activităţii de eliberare a apostilei pentru actele oficiale administrative;
• alte atribuţii prevăzute de lege, precum şi însărcinările stabilite de Guvern.

1.7. Atribuţii care pot fi delegate prefectului:

Miniştrii şi conducătorii celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului pot delega prefectului unele atribuţii de conducere şi control, precum:

• verificarea modului de utilizare a fondurilor publice alocate serviciilor publice deconcentrate;
• verificarea modului de realizare a obiectivelor cuprinse în strategiile sectoriale;
• analizarea modului de realizare a acţiunilor cu caracter interministerial care au ca scop creşterea calităţii serviciilor publice;
• reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti, în cazul în care serviciile publice deconcentrate din subordine nu pot fi mandatate;
• alte atribuţii stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.

Art. 17 – În calitate de conducător al instituţiei care gestionează informaţii clasificate, prefectul îndeplinește următoarele atribuții:

• asigură organizarea activităţii structurii de securitate, respectiv a funcţionarului de securitate şi compartimentelor speciale pentru gestionarea informaţiilor clasificate, în condiţiile legii;
  solicită instituţiilor abilitate efectuarea de verificări pentru avizarea eliberării certificatului de securitate şi autorizaţiei de acces la informaţii clasificate pentru angajaţii proprii;
• notifică ORNISS cu privire la eliberarea certificatului de securitate sau a autorizaţiei de acces pentru fiecare angajat care lucrează cu informaţii clasificate;
• aprobă listele cu personalul verificat şi avizat pentru lucrul cu informaţiile secrete de stat şi evidenţa deţinătorilor de certificate de securitate şi autorizaţii de acces şi le comunică la ORNISS şi la instituţiile abilitate să coordoneze activitatea şi controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate, potrivit legii;
• întocmeşte lista informaţiilor secrete de stat şi a termenelor de menţinere în nivelurile de secretizare şi o supune aprobării Guvernului, potrivit legii;
• stabileşte obiectivele, sectoarele şi locurile din zona de competenţă care prezintă importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor secrete de stat şi le comunică autorității desemnate de securitate pentru a fi supuse spre aprobare Guvernului;
• solicită asistenţă de specialitate autorității desemnate de securitate, să coordoneze activitatea şi să controleze măsurile privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat;
• supune avizării autorității desemnate de securitate programul propriu de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate şi asigură aplicarea acestuia;
• elaborează şi aplică măsurile procedurale de protecţie fizică şi de protecţie a personalului care are acces la informaţii clasificate;
• întocmeşte ghidul pe baza căruia se va realiza încadrarea corectă şi uniformă în nivelurile de secretizare a informaţiilor secrete de stat, în strictă conformitate cu legea şi îl prezintă, spre aprobare, împuterniciţilor abilitaţi prin lege să atribuie nivelurile de secretizare;
• asigură aplicarea şi respectarea regulilor generale privind evidenţa, întocmirea, păstrarea, procesarea, multiplicarea, manipularea, transportul, transmiterea şi distrugerea informaţiilor secrete de stat şi a interdicţiilor de reproducere şi circulaţie, în conformitate cu actele normative în vigoare;
• comunică instituţiilor abilitate, potrivit competenţelor, lista funcţiilor din subordine care necesită acces la informaţii secrete de stat;
• la încheierea contractelor individuale de muncă, a contractelor de colaborare sau convenţiilor de orice natură, comunică obligaţiile ce revin părţilor pentru protecţia informaţiilor clasificate în interiorul şi în afara unităţii, în timpul programului şi după terminarea acestuia, precum şi la încetarea activităţii în Instituţia Prefectului;
• asigură includerea personalului structurii/funcţionarului de securitate în sistemul permanent de pregătire şi perfecţionare, conform Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate din România;
• aprobă normele interne de aplicare a măsurilor privind protecţia informaţiilor clasificate, în toate componentele acesteia, şi controlează modul de respectare în cadrul unităţii;
• asigură fondurile necesare pentru implementarea măsurilor privitoare la protecţia in formaţiilor clasificate, conform legii;
• analizează, ori de câte ori este necesar, dar cel puţin semestrial, modul în care structura/funcţionarul de securitate şi personalul autorizat asigură protecţia informaţiilor clasificate;
• asigură inventarierea anuală a documentelor clasificate şi, pe baza acesteia, dispune măsuri în consecinţă, conform legii;
• sesizează autorității desemnate de securitate, în legătură cu incidentele de securitate şi riscurile la adresa informaţiilor secrete de stat;
• dispune efectuarea de cercetări şi, după caz, sesizează organele de urmărire penală în situaţia compromiterii informaţiilor clasificate.

Art. 18 – (1) Prefectul poate să delege subprefectului, prin ordin, o parte din atribuţiile sale.
(2) În situaţia în care sunt în funcţie mai mulţi subprefecţi, prefectul emite un ordin prin care desemnează unul dintre subprefecţi ca înlocuitor de drept.

Art. 19 – (1) Prefectul dispune, ţinând cont de particularităţile cadrului legal de organizare şi funcţionare al instituției, precum şi de standardele de control intern managerial, măsurile de control necesare pentru implementarea şi dezvoltarea sistemului de control intern managerial, inclusiv pentru actualizarea registrelor de riscuri și procedurilor formalizate pe procese sau activități.
(2) În vederea monitorizării, coordonării și îndrumării metodologice a implementării și dezvoltării sistemului de control intern managerial, prefectul constituie prin Ordin o structură cu atribuții în acest sens, denumită Comisia de monitorizare.

Art. 20 – Prefectul răspunde de organizarea activității, aplicarea și verificarea respectării normelor de protecție a mediului în Instituția Prefectului – Judeţul Mureș.

IV.2. Subprefecții

Art. 21 – (1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor legale, prefectul este ajutat de 2 subprefecţi.
(2) Prefectul emite un ordin prin care desemnează unul dintre subprefecţi ca înlocuitor de drept.

Art. 22 – Subprefecții îndeplinesc, în condiţiile legii, următoarele atribuţii principale:

1. cu privire la exercitarea, în numele prefectului, a conducerii serviciilor publice:

• analizarea activităţii desfăşurate de serviciile publice deconcentrate, de serviciile publice comunitare de paşapoarte şi de serviciile publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor şi elaborarea de propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii acestora, pe care le înaintează prefectului;
• examinarea, împreună cu conducătorii serviciilor publice deconcentrate şi cu autorităţile administraţiei publice locale, a stadiului de execuţie a unor lucrări şi acţiuni care se derulează în comun;
• consultarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate cu privire la ordinele prefectului prin care se stabilesc măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate, potrivit legii;
• asigurarea transmiterii ordinelor prefectului având ca obiect stabilirea de măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate către conducătorul instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat, prin grija personalului din cadrul instituţiei prefectului;
• asigurarea examinării proiectelor bugetelor, precum şi a situaţiilor financiare privind execuţia bugetară întocmite de serviciile publice deconcentrate, conform procedurii stabilite, după caz, prin ordin al ministrului ori al conducătorului organului administraţiei publice centrale organizat la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, în vederea emiterii avizului prefectului;
• asigurarea întocmirii proiectului regulamentului de funcţionare a colegiului prefectural, cu respectarea prevederilor regulamentului-cadru;
• dispunerea măsurilor în vederea organizării şedinţelor colegiului prefectural, stabilirea, după consultarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate, a ordinii de zi şi a listei invitaţilor, pe care le înaintează prefectului;
• urmărirea modului de îndeplinire a hotărârilor luate în cadrul colegiului prefectural, prin grija secretariatului colegiului prefectural, şi formularea de propuneri în cazul nerespectării acestora, pe care le înaintează prefectului;
• gestionarea şi urmărirea măsurilor dispuse de către prefect în calitate de preşedinte al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, precum şi a hotărârilor luate în cadrul comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă;

2. cu privire la conducerea operativă a instituţiei prefectului:

• asigurarea conducerii operative a instituţiei prefectului, cu excepţia cancelariei prefectului;
• asigurarea elaborării proiectului ordinului prefectului privind înfiinţarea şi organizarea oficiilor prefecturale sau desfiinţarea acestora, precum şi transmiterea proiectului ordinului către ministerul care coordonează instituţia prefectului;
• acordarea de consultanţă autorităţilor administraţiei publice locale privind proiectele acordurilor de colaborare, cooperare, asociere, înfrăţire şi aderare, iniţiate de acestea;
• verificarea documentaţiei şi eliberarea apostilei pentru actele oficiale administrative întocmite pe teritoriul României, care urmează să producă efecte juridice pe teritoriul unui stat semnatar al Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare;
• exercitarea atribuţiilor rezultate ca urmare a aplicării actelor normative cu caracter reparatoriu şi convocarea în şedinţe lunare a comisiilor care au ca obiect punerea în aplicare a acestor legi.

3. în calitate de șef al structurii de securitate:

• coordonează întocmirea normelor interne privind protecţia informaţiilor clasificate, potrivit legii și le supune aprobării conducătorului entității;
• coordonează întocmirea programului de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate şi îl supune avizării DGPI, iar după aprobare, acţionează pentru aplicarea acestuia;
• coordonează activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate, în toate componentele acesteia;
• asigură relaţionarea cu DGPI, instituţie abilitată să coordoneze activitatea şi să controleze măsurile privitoare la protecţia informaţiilor clasificate pe spațiul MAI, potrivit legii;
• monitorizează activitatea de aplicare a normelor de protecţie a informaţiilor clasificate şi modul de respectare a acestora;
• consiliază conducerea unităţii în legătură cu toate aspectele privind securitatea informaţiilor clasificate;
• informează conducerea unităţii despre vulnerabilităţile şi riscurile existente în sistemul de protecţie a informaţiilor clasificate şi propune măsuri pentru înlăturarea acestora;
• acordă sprijin reprezentanţilor autorizaţi ai DGPI, potrivit competenţelor legale, pe linia verificării persoanelor pentru care se solicită accesul la informaţii clasificate;
• coordonează activitatea de pregătire specifică a persoanelor care au acces la informaţii clasificate;
• coordonează modul de păstrare a evidenţei certificatelor de securitate şi autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate;
• coordonează activitatea de actualizare permanentă a evidenţei certificatelor de securitate şi a autorizaţiilor de acces;
• coordonează actualizarea listelelor informaţiilor clasificate elaborate sau păstrate de entitate, pe clase şi niveluri de secretizare;
• prezintă conducătorului unităţii propuneri privind stabilirea obiectivelor, sectoarelor şi locurilor de importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor clasificate din sfera de responsabilitate şi, după caz, solicită sprijinul DGPI;
• efectuează, cu aprobarea conducerii unităţii, controale privind modul de aplicare a măsurilor legale de protecţie a informaţiilor clasificate;
• exercită alte atribuţii în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate;
• este responsabil pentru implementarea și asigurarea măsurilor de securitate, pe linie INFOSEC (Protecția surselor generatoare de informații), conform normelor în vigoare;
• pune la dispoziția șefului CSTIC lista cu certificatele de securitate/autorizațiile de acces la informații clasificate deținute de personalul entității;
• monitorizează echipamentele care intră/ies din zonele de securitate.

4. atribuții pe linie de prevenire a faptelor de corupție:

• asigură participarea personalului din subordine la activitățile de informare și de instruire anticorupție organizate de Direcția Generală Anticorupție;
• sprijină personalul specializat al Direcției Generale Anticorupție în organizarea și implementarea campaniilor și acțiunilor de prevenire a corupției;
• asigură punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în Planul de integritate pentru implementarea, la nivelul M.A.I., a Strategiei naționale anticorupție;
• asigură managementul riscurilor de corupție și aplică măsurile de prevenire și control al riscurilor la corupție;
• solicită sprijinul Direcției Generale Anticorupție cu privire la măsurile ce pot fi dispuse pentru prevenirea faptelor de corupție din domeniul de competență;
• sprijină personalul specializat al Direcției Generale Anticorupție în realizarea vizitelor de evaluare privind reacția instituționalizată la incidentele de integritate;
• furnizează Direcției Generale Anticorupție documente referitoare la organizarea și funcționarea structurii, precum și alte date necesare pentru prevenirea activităților de prevenire a faptelor de corupție;
• asigură postarea la avizier, în locuri vizibile (birouri destinate relațiilor cu publicul/primirii în audiență, săli de așteptare, suprafața exterioară a clădirilor etc.), precum și pe prima pagină a site-urilor proprii de internet și intranet a mesajelor sau materialelor anticorupție puse la dispoziție de către Direcția Generală Anticorupție.

Art. 23 – Subprefecții îndeplinesc şi alte atribuţii prevăzute de lege sau prin ordin de către prefect.

IV.3. Secretarul general al instituției prefectului

Art. 24. Secretarul general al instituției prefectului are următoarele atribuţii principale:

• asigurarea stabilitatea funcţionării instituţiei prefectului, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcţionale între compartimentele instituţiei prefectului;
• sprijinirea activităţii prefectului în exercitarea atribuţiilor privind verificarea legalităţii, prevăzute la art. 255 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare;
• coordonarea structurii/structurilor de specialitate prin care se realizează atribuţiile privind verificarea legalităţii de către prefect;
• elaborarea proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei prefectuluiși a proiectului regulamentului intern al instituţiei prefectului, pe care îl supune spre aprobare prefectului;
• asigurarea transmiterii către persoanele interesate a ordinelor prefectului cu caracter individual;
• monitorizarea primirii, distribuirii corespondenţei şi urmărirea soluţionării acesteia în termenul legal;
• elaborarea de studii şi rapoarte cu privire la aplicarea actelor normative în vigoare, pe care le prezintă prefectului;
• asigurarea transmiterii ordinelor prefectului cu caracter normativ către ministerul care coordonează instituţia prefectului şi publicării în monitorul oficial local al judeţului, precum şi pe pagina de internet a instituţiei prefectului;
• îndrumarea secretarilor generali ai unităţilor administrativ-teritoriale şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor;
• gestionarea şi urmărirea îndeplinirii măsurilor dispuse de către prefect cu privire la realizarea sarcinilor rezultate din actele normative în vigoare;
• urmărirea modului de realizare a fluxului de informare-documentare în domeniile de activitate specifice instituţiei prefectului;
• înaintarea către prefect a propunerilor cu privire la organizarea şi desfăşurarea circuitului legal al lucrărilor, informarea documentară, primirea şi soluţionarea petiţiilor, precum şi la arhivarea documentelor;
• aprobarea eliberării de extrase sau copii de pe acte din arhiva instituţiei prefectului, cu excepţia celor care conţin informaţii clasificate;
• asigurarea secretariatului comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în calitate de secretar al comisiei judeţene;
• urmărirea îndeplinirii măsurilor dispuse de prefect;
• îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de lege sau sarcini date de către prefect.

Atribuţiile secretarului general al instituției prefectului se stabilesc de către prefect, prin fişa postului.

Ordinele prefectului sunt contrasemnate de către secretarul general al instituţiei prefectului, care are sarcina de a le pune în aplicare. În cazul în care funcţia publică de secretar general al instituţiei prefectului nu este ocupată prin niciuna dintre modalităţile prevăzute de lege, contrasemnarea ordinelor prefectului se realizează de către conducătorul Serviciului juridic.

IV.4. Personalul de conducere din cadrul Instituţiei Prefectului – Judeţul Mureș

 Art. 25 – (1) Șefii de serviciu asigură conducerea structurilor de specialitate şi sunt numiţi prin ordin al prefectului, în condiţiile legii.
(2) Șefii de serviciu ai Serviciului public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor şi respectiv ai Serviciului public comunitar de paşapoarte sunt funcţionari publici de conducere cu statut special, iar șeful Serviciului juridic, șeful Serviciului monitorizarea serviciilor publice deconcentrate, situații de urgență și afaceri europene și Șeful Serviciului economic sunt funcţionari publici de conducere. Aceştia au în subordine funcţionari publici cu statut special, funcţionari publici de execuţie şi personal contractual, după caz.
(3) În cadrul compartimentelor unde nu sunt prevăzute funcţii de conducere, se stabilesc relaţii de autoritate funcţionale între personalul cu gradul cel mai mare al funcţiei de execuţie, respectiv nivelul experienței profesionale, şi restul personalului acestor structuri, în vederea îndrumării şi coordonării în mod unitar, în conformitate cu scopurile şi obiectivele propuse, a activităţii acestora şi a echilibrării sarcinilor, armonizării eforturilor necesare şi asigurării unităţii de acţiune în îndeplinirea obiectivelor.

Art. 26 – Personalul de conducere are competenţe şi răspunderi potrivit structurii organizatorice a instituţiei prefectului şi are următoarele obligaţii generale:

• organizează activitatea serviciilor, birourilor şi a compartimentelor din subordine;
• îşi însuseşte în mod temeinic legislaţia de specialitate aplicabilă în domeniul de activitate al structurii pe care o conduce şi asigură cunoaşterea acesteia de către personalul din subordine;
• răspunde de dimensionarea corectă şi echidistantă a sarcinilor pe structurile/personalul din subordine;
• participă la modificarea şi/sau completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei, atunci când legislaţia în vigoare o impune şi întocmesc, pentru fiecare salariat din subordine, fişa postului, cu consultarea prealabilă a acestuia;
• primeşte şi repartizează spre rezolvare lucrările şi corespondenţa care intră în atribuţiile structurii pe care o conduce, urmărind respectarea termenelor şi modul de soluţionare a acestora;
• verifică, analizează şi semnează lucrările elaborate de către personalul din subordine;
• participă la efectuarea lucrărilor de complexitate sau de importanţă deosebită, corespunzătoare pregătirii sale profesionale şi funcţiei pe care o exercită;
• urmăreşte elaborarea în termen a studiilor, sintezelor, rapoartelor, metodologiilor şi a celorlalte lucrări ce îi sunt repartizate;
• stabileşte, în limita competenţelor acordate, cadrul relaţiilor de colaborare cu alte structuri din instituţia prefectului, alte instituţii şi autorităţi publice;
• asigură respectarea normelor de disciplină, a celor de conduită profesională şi civică prevăzute de lege de către salariaţii din subordine, respectă el însuşi aceste norme şi propune prefectului sau, după caz, comisiei de disciplină, aplicarea de sancţiuni disciplinare persoanelor care au săvârşit abateri disciplinare, în condiţiile legii;
• propune prefectului, pentru personalul din subordine, recomandările privind participarea la cursuri de pregătire şi perfecţionare profesională, în ţară sau în străinătate, în condiţiile legii;
• elaborează programarea concediilor de odihnă pentru personalul din subordine şi urmăreşte respectarea acesteia, după caz;
• verifică prezenţa la serviciu a personalului din subordine, potrivit evidenţei condicilor de prezenţă şi a altor situaţii, după caz;
• asigură cunoaşterea şi respectarea de către personalul din subordine a prevederilor prezentului regulament, precum şi a dispoziţiilor ce privesc în mod direct activitatea sa;
• propune şi argumentează conducerii instituţiei prefectului modificarea structurii din subordine, în corelare cu atribuţiile stabilite şi volumul activităţilor;
• propune, motivat, necesarul de dotări adecvate îndeplinirii atribuţiilor structurii pe care o conduce;
• răspunde în faţa prefectului şi a subprefectului coordonator, după caz, pentru activitatea desfăşurată;
• asigură gruparea documentelor elaborate la nivelul structurii în unităţi arhivistice, potrivit problematicii şi termenelor de păstrare stabilite în nomenclatorul arhivistic al instituţiei, precum şi predarea acestora la depozitul arhivei, conform prevederilor legale;
• îndeplineşte şi alte sarcini în legătură cu atribuţiile de serviciu prevăzute de reglementările legale în vigoare, de prezentul regulament şi de fişa postului;
• asigură buna funcţionare a comisiilor interdepartamentale care funcţionează pe lângă instituţia prefectului;
• urmăreşte conformitatea datelor de pe pagina de Internet a instituţiei prefectului şi din aplicaţiile informatice folosite în cadrul instituţiei, conform domeniului său de competenţă şi comunică corespunzător/dispune modificările care trebuie operate în vederea actualizării informaţiilor prezentate;
• asigură implementarea standardelor de control intern/managerial la nivelul fiecărei structuri;
• urmăreşte respectarea obligaţiilor legale privind protecţia mediului la nivelul instituţiei, precum şi realizarea operaţiunilor de scanare şi introducere a datelor în sistemul electronic de gestiune a documentelor;
• asigură transmiterea răspunsului în termen către persoanele care se adresează instituţiei, pentru lucrările care sunt repartizate spre soluţionare structurii pe care o conduc;
• sprijină propunerile şi iniţiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătăţirii activităţii profesionale a acestora şi, implicit, a instituţiei, precum şi a calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor;
• răspund de implementarea măsurilor ce le revin pe linia protecției mediului;
• asigură persoanelor nominalizate în cadrul comisiilor/grupurilor de lucru constituite la nivel intern timpul necesar îndeplinirii atribuțiilor specifice.

Art. 27 – Atribuţiile șefilor de serviciu ale serviciilor publice comunitare și ale şefilor de serviciu vor fi delegate, pe perioada concediilor de odihnă, a concediilor fără plată şi a concediilor pentru incapacitate temporară de muncă sau a deplasărilor în vederea îndeplinirii unor misiuni în alte localităţi din ţară sau în străinătate, şi a altor cazuri de suspendare conform legislaţiei în materie, în vederea îndeplinirii temporare, unui funcţionar din subordine, care îndeplinește condițiile necesare, cu aprobarea prefectului.

Art. 28 – (1) Relaţiile de subordonare din cadrul structurilor instituţiei prefectului evidenţiază stabilirea sarcinilor şi raportarea modului de realizare a acestora pe cale ierarhică.
(2) În relaţiile de serviciu/muncă se pot angaja numai responsabilităţi ce revin personalului potrivit atribuţiilor din fişa postului.

CAPITOLUL V – ATRIBUŢIILE STRUCTURILOR DE SPECIALITATE DIN CADRUL INSTITUŢIEI PREFECTULUI – JUDEŢUL MUREȘ

V.1. COLEGIU PREFECTURAL

Art. 29 – (1)În judeţul Mureș funcţionează un colegiu prefectural condus de către prefect.
(2) Componenţa colegiului prefectural se stabileşte de către prefect, prin ordin, în condiţiile art. 267 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Din colegiul prefectural face parte subprefectul desemnat prin ordin al prefectului.
(4) Colegiul prefectural are ca scop armonizarea activităţii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale, care sunt organizate sau au sediul în judeţul Mureș.
(5) În cadrul şedinţelor de lucru, membrii colegiului prefectural raportează şi analizează stadiul implementării programelor, politicilor, strategiilor şi planurilor de acţiune de la nivelul judeţului Mureș, nevoile şi dificultăţile cu care se confruntă serviciile publice deconcentrate, propunând măsuri în vederea îmbunătăţirii activităţii.

Art. 30 – (1) Colegiul prefectural are următoarele atribuţii principale privind armonizarea activităţii serviciilor publice deconcentrate:

• analizează activitatea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale, care sunt organizate sau au sediul în judeţul Mureș şi propune măsuri în vederea îmbunătăţirii acesteia;
• stabileşte domeniile şi acţiunile în care este necesară implicarea mai multor servicii publice deconcentrate pentru realizarea cu eficienţă a unor activităţi desfăşurate în comun;
• stabileşte măsurile necesare implementării, la nivel judeţean a programelor, politicilor, strategiilor şi planurilor de acţiune adoptate la nivel naţional.

(2) Colegiul prefectural îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege, precum şi sarcini date de ministere sau de celelalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului ori de către prefect.

Art. 31 – Regulamentul de funcţionare a colegiului prefectural se elaborează în conformitate cu regulamentul-cadru prevăzut în anexa nr. 3 din H.G. nr. 906/2020 şi se aprobă prin ordin al prefectului.

V.2. CANCELARIA PREFECTULUI

Art. 32 – Cancelaria prefectului este un compartiment organizatoric distinct, care cuprinde următoarele funcţii de execuţie de specialitate specifice: directorul cancelariei, consilier, consultant şi secretarul cancelariei.

Art. 33 – (1) Personalul Cancelariei prefectului este numit sau eliberat din funcţie doar pe baza propunerii prefectului.
(2) Personalul din cadrul Cancelariei prefectului îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată, încheiat în condiţiile legii, pe durata exercitării mandatului de către prefect.

Art. 34 – Directorul Cancelariei coordonează activitatea acestei structuri şi răspunde în faţa prefectului în acest sens.

Art. 35 – Cancelaria prefectului are următoarele atribuţii principale:

• stabilirea împreună cu prefectul a activităţilor ce vor fi cuprinse în agenda de lucru a acestuia, care va fi adusă la cunoştinţă publică prin publicarea pe pagina de internet a instituţiei şi, după caz, pe conturile de social media;
• punerea la dispoziţia mijloacelor de informare în masă a informaţiilor referitoare la activitatea prefectului în vederea cunoaşterii acesteia de către cetăţeni;
• asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării şedinţelor de lucru ale prefectului;
• analizarea, la solicitarea prefectului, a datelor oferite de sondaje, statistici, studii şi informarea prefectului cu privire la principalele probleme şi tendinţe ale mediului social şi economic din judeţ;
• elaborarea sintezelor mass-media pentru informarea rapidă şi corectă a prefectului;
• organizarea, la solicitarea prefectului, a evenimentelor de natură să informeze opinia publică şi mass-media cu privire la acţiunile prefectului;
• acordarea de sprijin prin orice mijloace administratorilor desemnaţi pentru asigurarea realizării, întreţinerii şi actualizării paginii de internet a instituţiei prefectului şi conturilor de social media;
• organizarea întâlnirilor prefectului cu reprezentanţii locali ai societăţii civile, ai sindicatelor, ai patronatelor şi ai parlamentarilor ce reprezintă cetăţenii judeţului în Parlamentul României;
• asigurarea legăturii prefectului cu reprezentanţii altor state prin persoanele desemnate, stabilirea agendei întâlnirilor cu delegaţiile externe, a obiectivelor şi a autorităţilor locale care participă la întâlnire;
• actualizarea şi gestionarea, prin evidenţă centralizată, a activităţii de relaţii şi colaborării internaţionale a instituţiei prefectului şi comunicarea rapoartelor obligatorii pentru orice activitate de relaţii internaţionale celor care păstrează evidenţa centralizată a acestora.

V. 3 CORPUL DE CONTROL AL PREFECTULUI

Art. 36 – Corpul de control al prefectului este organizat şi funcţionează ca structurădistinctă în cadrul instituţiei prefectului, în subordinea directă a prefectului, îndeplinind următoarele atribuţii principale:

• desfăşoară în condiţiile legii, activitatea de verificare, sprijin şi îndrumare în ceea ce priveşte sfera de competenţă a prefectului;
• în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, Corpul de control al prefectului colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale şi instituţiile publice competente;
• verifică sesizările adresate prefectului în care soluţionarea problemelor implică un grad ridicat de dificultate;
• ca urmare a acţiunilor întreprinse întocmeşte rapoarte, note de constatare și adrese pe care le comunică prefectului;
• verifică respectarea legislaţiei privind reforma economică şi administrativă şi desfăşoară acţiuni de control la nivelul întregului judeţ cu privire la aplicarea actelor normative, elaborează informări şi rapoarte cu privire la aspectele constatate, precum şi propuneri privind îmbunătăţirea stării de legalitate;
• participă, alături de reprezentanți ai serviciilor publice deconcentrate la acțiuni de verificare, potrivit competențelor, a modului de aplicare și respectare a actelor normative la nivelul județului, în cadrul unor comisii mixte constituite prin ordin al prefectului;
• efectuează controale dispuse de Ministerul Afacerilor Interne pe diferite domenii de activitate, prin atragerea specialiştilor din domeniile respective;
• prezintă prefectului, operativ, rezultatele controalelor cu propuneri motivate pentru eliminarea deficienţelor;
• întocmeşte sinteze, situaţii statistice şi rapoarte cu privire la acţiunile de verificare şi control desfăşurate la nivelul compartimentului, conform solicitărilor conducerii instituţiei sau a altor instituţii publice de la nivel central;
• exercită orice alte însărcinări date de prefect sau prevăzute în actele normative.

V.4. COMPARTIMENTUL STRUCTURA DE SECURITATE

Art. 37 – Compartimentul structura de securitate este organizat şi funcţionează ca structură distinctă în cadrul instituţiei prefectului, în subordinea directă a subprefectului care are calitatea de șef al structurii de securitate, îndeplinind următoarele atribuţii principale:

• elaborează şi supune aprobării conducerii unităţii normele interne privind protecţia informaţiilor clasificate, potrivit legii;
• întocmeşte programul de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate şi îl supune avizării instituţiilor abilitate, iar după aprobare, acţionează pentru aplicarea acestuia;
• coordonează activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate, în toate componentele acesteia;
• asigură relaţionarea cu instituţia abilitată să coordoneze activitatea şi să controleze măsurile privitoare la protecţia informaţiilor clasificate, potrivit legii;
• monitorizează activitatea de aplicare a normelor de protecţie a informaţiilor clasificate şi modul de respectare a acestora;
• consiliază conducerea unităţii în legătură cu toate aspectele privind securitatea informaţiilor clasificate;
• informează conducerea unităţii despre vulnerabilităţile şi riscurile existente în sistemul de protecţie a informaţiilor clasificate şi propune măsuri pentru înlăturarea acestora;
• acordă sprijin reprezentanţilor autorizaţi ai instituţiilor abilitate, potrivit competenţelor legale, pe linia verificării persoanelor pentru care se solicită accesul la informaţii clasificate;
• organizează activităţi de pregătire specifică a persoanelor care au acces la informaţii clasificate;
• asigură păstrarea şi organizează evidenţa certificatelor de securitate şi autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate;
• actualizează permanent evidenţa certificatelor de securitate şi a autorizaţiilor de acces;
• întocmeşte şi actualizează listele informaţiilor clasificate elaborate sau păstrate de unitate, pe clase şi niveluri de secretizare;
• prezintă conducătorului unităţii propuneri privind stabilirea obiectivelor, sectoarelor şi locurilor de importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor clasificate din sfera de responsabilitate şi, după caz, solicită sprijinul instituţiilor abilitate;
• efectuează, cu aprobarea conducerii unităţii, controale privind modul de aplicare a măsurilor legale de protecţie a informaţiilor clasificate;
• exercită alte atribuţii în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, potrivit legii;
• avizează cererile de multiplicare şi procesele-verbale de distrugere a informaţiilor clasificate pentru toate structurile instituţiei;
• solicită acreditarea/reacreditarea SIC de la A.I.A.S. (Autoritatea afacerilor interne de acreditare de Securitate) pentru următoarele activități:
  • planificarea dezvoltării sau achiziția unui SIC care stochează, procesează sau transmit informații clasificate;
  • propunerea privind schimbarea configurației de sisteme existente;
  • propunerea privind conectarea cu un alt SIC;
  • propunerea privind schimbările modului de operare protejată al SIC;
  • propunerea privind modificările sau înlocuirile software-ului pentru optimizarea securității SIC;
  • inițierea procedurilor de modificare a clasei sau nivelului de secretizare a SIC care au fost deja acreditate;
  • planificarea sau propunerea privind desfășurarea oricărei alte activități în scopul îmbunătățirii securității SIC care au fost deja acreditate.
• solicită asistență de specialitate din partea A.I.A.S. și A.A.I.S.I.C. (Autoritatea afacerilor interne de securitate pentru informatică şi comunicaţii) pentru stabilirea cerințelor de securitate și procedurilor de aplicare necesare și respectării de către furnizorii de echipamente, pe durata întregului proces de dezvoltare, instalare și testare SIC;
• răspunde de alegerea, implementarea, justificarea și controlul facilităților de securitate, de natură tehnică, care reprezintă parte componentă a SIC;
• asigură exploatarea în condiții de securitatea a SIC;
• realizează legătura între contractant, A.A.I.S.I.C. și A.A.I.A.S;
• participă la selecționarea, organizarea și realizarea pregătirii personalului cu atribuții în domeniul INFOSEC;
• organizează și desfășoară convocări de instruire cu personalul din subordine și utilizatorii din SIC;
• stabilește responsabilitățile personalului din subordine;
• verifică periodic sau în timp real, implementarea măsurilor de protecție a SIC, din cadrul unității/structurii, pentru a se asigura că securitatea acestuia este în concordanță cu cerințele de securitate aprobate de A.I.A.S.;
• ține evidența echipamentelor SIC, proprietate privată, autorizate să funcționeze în incinta unității, în condițiile capitolului XI la O.M.A.I. nr. 810/2005 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în sistemele informatice și de comunicații – INFOSEC în instituțiile M.A.I.;
• cercetează incidentele de securitate și raportează rezultatele, ierarhic, A.I.A.S. și A.A.I.S.I.C., concomitent cu aplicarea unor măsuri;
• în calitate de administrator de securitatea a SIC îndeplinește următoarele atribuții principale:
  • Elaborează și actualizează Procedurile operaționale de securitate (PrOpSec);
  • Monitorizează permanent toate aspectele de securitatespecifice SIC;
  • Participă la elaborarea și actualizarea documentelor ”Cerințe de Securitate Specifice”, ”Cerințele de Securitate Comune” și ”Cerințele de Securitate Specifice pentru Protecția Informațiilor în format electronic într-un SIC” pentru sistemele de care răspunde;
  • Actualizează și ține evidența tuturor utilizatorilor autorizați;
  • Aplică măsurile adecvate de control al accesului la SIC respectiv;
  • Verifică elementele de identificare ale utilizatorilor;
  • Asigură evidența evenimentelor legate de securitatea sistemului și a sesiunilor de lucru;
  • Evaluează implicațiile, în planul securității, privind modificările software, hardware, firmware și procedurile propuse pentru SIC;
  • Verifică dacă modificările de configurație a SIC afectează securitatea și dispune măsurile în consecință;
  • Verifică dacă personalul cu acces autorizat la SIC cunoaște responsabilitățile care revin în domeniul protecției informațiilor;
  • Verifică modul de executare a întreținerii și actualizării software-ului pentru a nu se periclita securitatea sistemului;
  • Asigură un control riguros al mediilor de stocare a informațiilor și documentației sistemului, verificând concordanța între clasa și nivelul de secretizare și a informațiilor stocate și marcajul de secretizare a informațiilor stocate;
  • Ia măsuri tehnice și organizatorice pentru protecția mediilor de stocare a informațiilor față de câmpurile electromagnetice și accesul neautorizat la informațiile clasificate;
  • Execută controale privind modelul de utilizare a mediilor de stocare a informațiilor;
  • Asigură păstrarea și consultarea documentației și a datelor de evidență și control referitoare la securitate, în conformitate cu PrOpSec;
  • Stabilește proceduri de verificare pentru utilizarea în SIC numai a software-ului autorizat;
  • Asigură, împreună cu administratorul de sistem/rețea, aplicarea celor mai eficiente proceduri de creare a copiilor de rezervă și de recuperare software;
  • Asigură instruirea și pregătirea corespunzătoare a administratorilor de securitate în zona terminalelor izolate;
  • Raportează conducătorului instituției orice breșe de securitate, vulnerabilități și încălcări ale măsurilor de securitate.
• în calitate de administrator COMSEC îndeplinește următoarele atribuții principale:
  • Verifică și răspunde de instalarea echipamentelor SIC folosite în transmiterea informațiilor clasificate în conformitate cu cerințele COMSEC;
  • Verifică și răspunde de aplicarea în mod corespunzător a măsurilor de securitate a emisiilor – EMSEC și a transmisiilor TRANSEC;
  • Ține evidența echipamentelor și sistemelor folosite la transmiterea informațiilor clasificate;
  • dd) în calitate de administrator EMSEC îndeplinește următoarele atribuții principale:
  • Asigură măsurile tehnice de instalare a echipamentelor din SIC, în conformitate cu cerințele de securitate stabilite;
  • Supraveghează ca executarea întreținerilor și modificările aduse echipamentelor protejate TEMPEST să se execute de personal calificat utilizându-se numai piese de schimb și componente avizate de șeful INFOSEC și aprobate de funcționarul de securitate M.A.I.;
  • Solicită efectuarea controalelor periodice pe linie de TEMPEST sau când apar premise de scurgere a informațiilor prin radiații electromagnetice compromițătoare;
• ține evidenta echipamentelor și sistemelor folosite la transmiterea informațiilor clasificate;
• asigură implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea securităţii prelucrării automate a datelor cu caracter personal.

V.5. SERVICIUL MONITORIZAREA SERVICIILOR PUBLICE DECONCENTRATE, SITUAȚII DE URGENȚĂ ȘI AFACERI EUROPENE

Art. 38 – (1) Serviciul monitorizarea serviciilor publice deconcentrate, situații de urgență și afaceri europene este organizat şi funcţionează ca structură în cadrul instituţiei prefectului, fiind subordonat prefectului și este condus de un șef serviciu, funcționar public de conducere.

(2) În exercitarea atribuţiilor prefectului cu privire la serviciile publice deconcentrate, dezvoltare economică și gestionarea situaţiilor de urgenţăeste structurată astfel:

– Compartiment relația cu minoritățile naționale, dezvoltarea economică, serviciile publice deconcentrate, serviciile comunitare de utilități publice, situaţiile de urgenţă și ordinea publică;

– Compartiment afaceri europene, absorbție fonduri europene, relații internaționale, strategiile și programe guvernamentale;

Art. 39 – Compartimentul relația cu minoritățile naționale, dezvoltarea economică, servicii publice deconcentrate, serviciile comunitare de utilități publice, situaţiile de urgenţă și ordinea publică are ca atribuţii principale:

• elaborează şi prezintă la solicitarea prefectului informări cu privire la situaţia şi evoluţia stării generale economice, sociale, culturale şi administrative, precum şi cu privire la stadiul realizării obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare, în judeţ;
• prezintă semestrial prefectului propuneri privind priorităţile de dezvoltare a judeţului, în concordanţă cu prevederile planului de dezvoltare regională şi cu consultarea autorităţilor administraţiei publice locale şi a conducătorilor serviciilor publice deconcentrate;
• participă alături de reprezentanţi ai serviciilor publice deconcentrate, în cadrul unor comisii mixte constituite prin ordin al prefectului, la acţiuni de verificare la nivelul întregului judeţ, cu privire la aplicarea şi respectarea actelor normative;
• monitorizează acţiunile de prevenire a infracţiunilor şi de apărare a drepturilor şi a siguranţei cetăţenilor, desfăşurate de către organele legal abilitate;
• verifică modul de aplicare a normelor legale care reglementează folosirea limbii minorităţilor naţionale în raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi serviciile publice deconcentrate, pe de o parte, şi cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, pe de altă parte, în unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia au o pondere de peste 20%, conform ultimului recensământ;
• elaborează studii şi rapoarte cu privire la aplicarea actelor normative în vigoare, precum şi propuneri privind îmbunătăţirea stării de legalitate, pe care le înaintează prefectului;
• întocmește anual, cu consultarea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului organizate la nivelul judeţului şi a autorităţilor administraţiei publice locale, planul de acţiuni pentru realizarea în judeţ a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare;
• monitorizează activitatea de implementare în mod coerent şi integrat în judeţ a politicilor publice promovate de către ministere şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului şi elaborează periodic documente pe care le prezintă prefectului în vederea informării Guvernului, anual, prin intermediul ministerului care coordonează instituţia prefectului asupra stadiului de realizare a acestora;
• realizează documentarea necesară şi elaborează pe baza acesteia raportul anual privind starea economico-socială a judeţului, care se înaintează, potrivit legii, Guvernului, prin Ministerul Afacerilor Interne;
• realizează lucrările de secretariat pentru colegiul prefectural şi prezintă propunerile cu privire la programul de activitate al acestuia subprefectului cu atribuţii în domeniu;
• monitorizează modul de aplicare în judeţ a programelor şi strategiilor guvernamentale sau ministeriale cu privire la restructurarea sectorială şi la alte activităţi;
• solicită serviciilor publice deconcentrate, trimestrial şi la cererea prefectului, informări cu privire la activitatea desfăşurată;
• verifică, la solicitarea prefectului, modul în care serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale îşi îndeplinesc atribuţiile;
• elaborează, cu consultarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate, proiectele de ordine ale prefectului având ca obiect stabilirea de măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate;
• urmăreşte şi aplică prevederile cuprinse în strategiile şi programele pentru susţinerea reformei în administraţia publică și concepe strategii/planuri/proiecte pentru îmbunătățirea activității instituției atât intern cât și în relația cu cetățeanul beneficiar cât și cu celelalte instituții;
• asigură organizarea şi desfăşurarea şedinţelor comisiilor de dialog social;
• conlucrează cu unităţile teritoriale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerul Apărării Naţionale la elaborarea măsurilor ce se impun pentru asigurarea respectării drepturilor individuale, apărarea proprietăţii publice şi private, siguranţa cetăţenilor şi prevenirea infracţiunilor;
• colaborează cu membrii Echipei interinstituționale împotriva Traficului de Persoane în vederea aplicării în judeţul Mureș a Strategiei Naționale Împotriva Traficului de Persoane;
• asigură sprijin logistic la solicitarea Centrului Regional Împotriva Traficului de Persoane pentru organizarea întâlnirilor pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane de la nivelul județului Mureș;
• gestionează activitatea grupurilor de lucru, comitetelor şi comisiilor constituite prin Ordin al Prefectului şi care au activităţi compatibile cu atribuţiile serviciului;
• propune prefectului avizarea proiectelor bugetelor şi situaţiilor financiare privind execuţia bugetară ale serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului şi le transmite conducătorului instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat. Avizele au caracter consultativ.
• conlucrează cu compartimentele din aparatul propriu al consiliului judeţean în vederea elaborării proiectelor hotărârilor Guvernului care au ca obiect soluţionarea unor probleme de interes local ori a iniţierii, prin ministerul care coordonează instituţia prefectului, a unor proiecte de acte normative;
• organizarea zilelor naţionale şi a zilelor locale oficiale ;
• gestionează, monitorizează și ține evidența tuturor parteneriatelor semnate de instituție;
• contribuie la modernizarea managementului instituțional, asigurând permanenta modificare și adaptare a strategiilor instituției;
• îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau stabilite de prefect.
• urmăreşte îndeplinirea măsurilor dispuse de către prefect, în calitate de preşedinte al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă;
• solicită serviciilor publice deconcentrate și instituțiilor cu responsabilități în intervenția și gestionarea situațiilor de urgenta informări aupra modului de îndeplinire a sarcinilor dispuse de către prefect, în calitate de președinte al Comitetului județean pentru situații de urgență;
• prezintă prefectului, pe baza solicitarilor si necesitatilor autoritatilor locale, propuneri privind modul de utilizare, în situaţii de criză, a fondurilor special alocate de la bugetul de stat ;
• in cazul iminentei sau manifestarii unei situatii de urgenta deosebite, propune prefectului, în situaţii prevăzute de lege, convocarea consiliilor locale, a consiliului judeţean, după caz ;
• întocmește, la solicitarea prefectului, rapoarte şi informări privind evoluţia şi desfăşurarea evenimentelor în situaţii de urgenţă sau de criză, potrivit art. 257 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu privire la măsurile întreprinse de autorităţile administraţiei publice locale, pe care le înaintează Ministerului Afacerilor Interne şi celorlalte ministere cu atribuţii în gestionarea problemelor apărute;
• centralizează la solicitarea prefectului și asigură informarea prefectului si a MAI, în perioada producerii fenomenelor naturale periculoase, cu privire la evaluarea preliminară a efectelor şi a pagubelor produse;
• asigură întocmirea documentaţiei necesare pentru pregătirea unor proiecte de hotărâri de guvern în vederea înlăturării efectelor calamităţilor naturale produse în judeţ;
• asigura intocmirea ordinelor prefectului cu privire la echipe mixte de verificarepunctuala si evaluare a eventualelor pagubelor produse de fenomenele meteorologice periculoase;
• monitorizează modul în care autorităţile administraţiei publice locale distribuie ajutoarele umanitare persoanelor afectate;
• conlucrează cu compartimentele din aparatul propriu al consiliului judeţean în vederea elaborării proiectelor de hotărâri ale Guvernului care au ca obiect soluţionarea unor probleme de interes local ori a iniţierii, prin Ministerul Administraţiei şi Internelor, a unor proiecte de acte normative;
• colaborează cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență ”Horea” al județului Mureș pentru pregătirea ședințelor Comitetului Județean pentru Situații de Urgență și urmărește împreună cu aceștia modul de îndeplinire a hotărârilor luate și formulează propuneri în cazul nerespectării acestora pe care le înaintează prefectului;
• prezintă prefectului propuneri pentru acordarea unor ajutoare umanitare populaţiei afectate de dezastre, în scopul protecţiei populaţiei în situaţii de excepţie, determinate de calamităţi naturale, epidemii, epizootii, incendii sau alte fenomene periculoase si verifică impreuna cu reprezentanti ai serviciilor publice cu atributii specifice modul de distribuire atât al ajutoarelor umanitare, cât şi a sumelor alocate din Fondul de Intervenţie la dispoziţia Guvernului ;
• conlucrează cu compartimentele din aparatul propriu al Consiliului Județean Mureș în vederea elaborării proiectelor de Hotărâri ale Guvernului care au ca obiect soluționarea unor probleme de interes local ori a inițierii, prin intermediul ministerului de resort, a unor proiecte de acte normative;
• monitorizează acţiunile de prevenire a infracţiunilor şi de apărare a drepturilor şi a siguranţei cetăţenilor, desfăşurate de către organele legal abilitate;
• asigură asistenţa de specialitate experţilor pentru romi, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul aparatului propriu al consiliilor locale, pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în Planul general de măsuri pentru aplicarea Strategiei guvernamentale de îmbunătăţire a situaţiei romilor;
• realizează documentări necesare în vederea elaborării rapoartelor periodice referitoare la stadiul îndeplinirii obiectivelor cuprinse în Strategia guvernamentală de îmbunătăţire a situaţiei romilor ;
• asigură lucrările de secretariat ale Grupului mixt de lucru pentru situaţia romilor ;
• realizează documentări în vederea elaborării de rapoarte cu privire la imbunătăţirea situaţiei minorităţilor naţionale din judeţ;
• elaboreaza studii şi analize cu privire la minorităţile naţionale din judeţ;
• monitorizează situaţia comunităţilor de romişi a minorităţilor naţionale din judeţ ;
• asigura un climat optim de dezvoltare socio-cultural pentru minorităţile naţionale regăsite pe teritoriul judeţului Mureș;
• participă în grupurile de lucru care vizează problematica persoanelor defavorizate sau care au ca atribuții problematica socială a persoanelor defavorizate;
• întocmesc, gestionează prin evidenţă centralizată şi monitorizează activitatea de relaţii şi de colaborări internaţionale a instituţiei prefectului;
• elaborează evidenţa centralizată a rapoartelor de activitate întocmite obligatoriu pentru orice activitate de relaţii internaţionale;
• întocmește documentația prevăzută de legislația în domeniu pentru încheierea documentelor de cooperare internațională fără caracter juridic;
• asigură legătura cu reprezentanţii ONG-urilor şi societatea civilă în domenii de interes comun;
• ţine evidenţa tuturor ONG-uriloractive din judeţ;
• iniţiază parteneriate cu ONG-urile;
• monitorizează activitatea ONG-urilor din judeţ;

Art. 40 Compartimentul afaceri europene, absorbție fonduri europene, relații internaționale, strategiile și programe guvernamentale:

• asigură legătura între Unitatea centrală de monitorizare şi Unităţile locale de monitorizare a serviciilor comunitare de utilităţi publice alimentare cu apă, canalizare / epurare ape uzate, managementul deşeurilor, încălzire urbană prin sisteme centralizate,transport public local de călători înfiinţate la nivelul judeţului ;
• aplică în teritoriu măsurile adoptate la nivel central pentru îndeplinirea angajamentelor României, incluse în planurile de implementare a acquisului comunitar şi a programelor operaţionale sectoriale cu impact asupra serviciilor comunitare de utilităţi publice ;
• colaborează cu celelalte instituţii şi organisme care au rol în implementarea masurilor şi programelor finanţate din fonduri comunitare ;
• monitorizează progresul măsurilor şi acţiunilor cuprinse în Strategia naţională şi privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice ;
• informează periodic UCM (Unitatea Centrală de Monitorizare) asupra stadiului implementării Strategiei naţionale prin prezentarea de rapoarte, analize, informări, sinteze;
• colectează şi centralizează rapoartele periodice de monitorizare şi evaluare pentru fiecare tip de serviciu comunal de utilităţi publice transmise de către autorităţile administraţiei publice locale, municipale sau judeţene care vor descrie progresele obţinute în implementarea strategiei, comparând prevederile planului de implementare cu rezultatele concrete obţinute ;
• întocmeşte raportarea periodica sau ori de câte ori se solicită către UCM a progreselor făcute în implementarea strategiei şi a programelor de investiţii aferente, pentru fiecare tip de servicii de utilităţi publice realizate la nivelul ULM-urilor;
• susţin, la cerere, acţiunile desfăşurate de serviciile publice deconcentrate, respectiv de către autorităţile administraţiei publice locale în domeniul afacerilor europene;
• identifică împreună cu serviciile publice deconcentrate necesităţile acestora şi susţin atragerea în acest sens de fonduri europene;
• participă la realizarea în judeţ a programelor şi reformelor necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene;
• elaborează informări privind normele şi oportunităţile europene post-aderare;
• desfăşoară activităţi menite să conducă la cunoaşterea de către autorităţile administraţiei publice locale, serviciile publice deconcentrate şi de către cetăţeni a programelor cu finanţare externă iniţiate şi susţinute de Uniunea Europeană şi de alte organisme internaţionale;
• gestionează informații privind programele și proiectele de finanțare (guvernamentale și nerambursabile) derulate în județ de beneficiari publici;
• identifică oportunitățile de finanțare a proiectelor ce pot fi derulate de Instituția Prefectului – Judeţul Mureș prin fondurile structurale;
• elaborează propuneri/proiecte de modernizare/eficientizare a activității pe domenii specifice, precum și politici publice;
• asigură organizarea și derularea ședințelor grupurilor de lucru, constituite pe activități specifice pentru programe sau proiecte;
• asigură secretariatul Comisiei de Protecție a Mediului și Ecologie din cadrul Instituției Prefectului – Judeţul Mureș.
• îndeplineşte şi alte sarcini prevăzute de lege sau stabilite de prefect

V. 6 – SERVICIUL JURIDIC

Art. 41 – (1) Serviciul juridic este organizat şi funcţionează ca structură în cadrul instituţiei prefectului, fiind subordonat prefectului și este condus de un șef serviciu, funcționar public de conducere.
(2) Activitatea Serviciului juridic este organizată pe compartimente distincte, astfel:

• Compartiment controlul legalității, contenciosul administrativ și îndrumarea autorităților administrației publice locale;
• Compartiment aplicarea actelor cu caracter reparatoriu;
• Compartiment aplicarea apostilei și proces electoral;

Art. 42 – Șeful Serviciului juridic îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

• conduce activitatea serviciului juridic;
• asigură întocmirea documentaţiei şi reprezentarea prefectului şi a instituţiei prefectului în faţa instanţelor judecătoreşti de orice grad;
• acţionează în vederea îndeplinirii, în condiţiile legii, a atribuţiilor ce revin prefectului în domeniul organizării şi desfăşurării alegerilor locale, pentru parlamentul european, parlamentare şi prezidenţiale, precum şi a referendumului naţional ori local;

Art. 43 – Compartimentul controlul legalității, contenciosul administrativ și îndrumarea autorităților administrației publice locale are ca atribuţii principale:

(1) Cu privire la aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor şi a celorlalte acte normative:

• elaborează studii şi rapoarte cu privire la aplicarea actelor normative în vigoare, precum şi propuneri privind îmbunătăţirea stării de legalitate, pe care le înaintează prefectului;
• elaborează proiectul ordinului prefectului de stabilire a numărului consilierilor locali şi judeţeni, pe baza datelor statistice oficiale, şi întocmeşte graficul de convocare a consiliilor locale şi a consiliului judeţean în şedinţa de constituire;
• verifică modul de aplicare a normelor legale care reglementează folosirea limbii minorităţilor naţionale în raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi serviciile publice deconcentrate, pe de o parte, şi cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, pe de altă parte, în unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia au o pondere de peste 20%, conform ultimului recensământ;
• întocmirea şi actualizarea listei cuprinzând aleşii locali de la nivelul fiecărei unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale, listă care se comunică ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice şi ministerului cu atribuţii în domeniul afacerilor interne.

(2) Cu privire la verificarea legalităţii actelor administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale şi contenciosul administrativ:

• ţin evidenţa actelor administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale şi transmise prefectului în vederea verificării legalităţii,
• asigură păstrarea actelor administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale, până la stingerea termenelor pentru introducerea acţiunii prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi evidenţa acţiunilor şi dosarelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti;
• examinează sub aspectul legalităţii, în termenele prevăzute de lege, actele administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale şi le comunică acestora rezultatul verificării;
• verifică legalitatea contractelor încheiate de autorităţile administraţiei publice locale, asimilate potrivit legii actelor administrative, ca urmare a sesizării prefectului de către persoanele care se consideră vătămate într-un drept sau interes legitim;
• propune prefectului, cu motivarea corespunzătoare, sesizarea, după caz, a autorităţilor emitente, în vederea reanalizării actului considerat nelegal, sau a instanţei de contencios administrativ;
• întocmeşte documentaţia, formulează acţiunea pentru sesizarea instanţelor judecătoreşti şi susţine în faţa acestoraacţiunea formulată, precum şi căile de atac, atunci când este cazul;
• elaborează rapoarte şi prezintă informări prefectului cu privire la actele verificate;
• avizează din punct de vedere al legalităţii ordinele prefectului;
• întocmeşte documentaţia şi reprezintă prefectul şi instituţia prefectului în faţa instanţelor judecătoreşti de orice grad;
• acţionează în vederea îndeplinirii, în condiţiile legii, a atribuţiilor ce revin prefectului în domeniul organizării şi desfăşurării alegerilor locale, pentru parlamentul european, parlamentare şi prezidenţiale, precum şi a referendumului naţional ori local;
• efectuează, în condiţiile legii, verificările şi întocmeşte documentaţia necesară cu privire la dizolvarea de drept a unor consilii locale sau judeţene, la suspendarea de drept a unor mandate de consilier sau de primar ori la încetarea de drept a unor mandate de primar, respectiv la încetarea înainte de termen a mandatului preşedintelui consiliului judeţean, după caz;
• efectuează, în condiţiile legii, verificări cu privire la măsurile întreprinse de primar sau de preşedintele consiliului judeţean, în calitatea lor de reprezentanţi ai statului în unitatea administrativ-teritorială, inclusiv la sediul autorităţilor administraţiei publice locale, şi propun prefectului, dacă este cazul, sesizarea organelor competente;
• îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau stabilite de conducerea instituţiei.

3) Cu privire la activităţile de îndrumare:

• primesc şi analizează solicitările de îndrumare transmise de autorităţile administraţiei publice locale şi, după caz, consultă celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale în vederea emiterii unui punct de vedere;
• elaborează puncte de vedere ca urmare a solicitărilor de îndrumare primite de la autorităţile administraţiei publice locale;
• prezintă prefectului punctele de vedere elaborate pentru soluţionarea solicitărilor de îndrumare primite;
• comunică solicitantului punctele de vedere emise, pentru care realizează demersurile necesare;

Art. 44 – Compartimentul aplicarea actelor cu caracter reparatoriu are ca atribuţii principale cu privire la urmărirea aplicării actelor cu caracter reparatoriu:

• asigură lucrările de secretariat ale Comisiei judeţene de fond funciar şi participă la lucările colectivelor tehnice ale Comisiei judeţene de fond funciar;
• verifică sesizările şi contestaţiile cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi prezintă propuneri în legătură cu stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor cu vegetaţie forestieră, Comisiei judeţene de fond funciar;
• redactează şi răspunde de expedierea hotărârilor Comisiei judeţene de fond funciar;
• pregăteşte documentaţiile solicitate de instanţele judecătoreşti, care au stat la baza adoptării hotărârilor Comisiei judeţene de fond funciar sau a eliberării titlurilor de proprietate;
• soluţionează scrisorile, reclamaţiile şi sesizările, înaintate instituţiei prefectului, pe probleme de fond funciar;
• asigură asistenţa de specialitate la audienţele prefectului şi subprefectului pe probleme de fond funciar ;
• pregăteşte toate informările, rapoartele, sintezele pe probleme de fond funciar solicitate de autorităţile centrale sau de conducerea instituţiei;
• pregăteşte proiectele de hotărâri ale Comisiei judeţene de fond funciar şi asigură redactarea şi comunicarea cu cei interesaţi prin colectivele tehnice de lucru ale Comisiei judeţene de fond funciar;
• pregăteşte documentaţiile în vederea emiterii ordinului prefectului pentru atribuirea de terenuri în baza legilor fondului funciar;
• asigură înregistrarea, evidenţa, păstrarea şi arhivarea documentelor prezentate în sedinţele Comisiei judeţene de fond funciar;
• exercită atribuţiile rezultate ca urmare a aplicării actelor normative cu caracter reparatoriu;
• asigură lucrările de secretariat ale Comisiei Judeţene pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, republicată, Biroului judeţean pentru urmărirea aplicării unitare a Legii nr. 10/2001 şi a Comisiei interne de analiză şi evaluare a notificărilor şi ofertelor de acordare a despăgubirilor băneşti în temeiul Legii nr. 10/2001 precum şi pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii rămase în Basaraia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herta, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de pace între România şi Puterile Aliate şi Asociatesemnat la Paris la 10 februarie 1947 ;
• pregăteşte toate informaţiile, raportările şi sintezele care sunt solicitate de conducerea instituţiei sau de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor ;
• îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau primite de la conducerea instituţiei .

Art. 45 – Compartimentul aplicarea apostilei și proces electoral are atribuţii în:

(1) În vederea asigurării serviciului de apostilare a documentelor, îndeplinește următoarele atribuții:

• asigură primirea actelor (acte de stare civilă, certificat de cazier judiciar, adeverinţe care atestă domiciliul şi cetăţenia persoanei sau statutul juridic faţă de statul român, adeverinţe care atestă vechimea în muncă, acte studii, acte cu caracter medical, adeverinţe de calificare în diferite meserii, certificate de botez, cununie, documente cu caracter comercial, adeverinţe privind componenţa familiei) de la solicitanţi în vederea apostilării;
• acordă consiliere cetăţenilor cu privire la actele necesare pentru întocmirea dosarului de apostilare;
• asigură verificarea actelor din punct de vedere juridic şi compatibilitatea cu specimenele de semnătură;
• înregistrează actele în registrul de evidenţă;
• verifică identitatea solicitantului şi achitarea taxelor consulare;
• înscrie datele în Sistemul interoperabil centralizat pentru evidenţa apostilei eliberate de către instituţiile prefectului pentru actele oficiale administrative;
• prezintă mapa la semnat subprefectului sau persoanei desemnate prin ordinul prefectului să semneze apostila, în situaţia în care subprefectul se află în imposibilitatea de a exercita această atribuţie;
• eliberează actele apostilate către solicitanţi în maxim 2 ore;
• păstrează şi arhivează cererile și celalte documente aferente activităților de apostilă, asigurând condițiile necesare impuse de legislația referitoare la protecția datelor personale;
• întreține și actualizează baza de date cu persoanele care au drept de semnătură pe documentele care pot fi supuse apostilării;
• comunică cu ceilalți funcționari responsabili cu apostilarea documentelor din țară, în vederea confirmarii conformității documentelor emise de instituții publice din alte județe.
• îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau primite de la conducerea instituţiei .

(2) În vederea asigurării procesului, îndeplinește următoarele atribuții:

• asigură convocarea la ședințele de instruire primarilor, secretarilor, a președinților BEC si BSV;
• întocmește Ordinul Prefectului privind constituirea comisiei tehnice judeţene pentru coordonarea activităţilor de organizare a alegerilor;
• întocmește Ordinul Prefectului privind constituirea grupului tehnic de lucru pentru organizarea alegerilor;
• întocmește Ordinul Prefectului privind desemnarea informaticienilor în secțiile de votare;
• asigură diseminarea legislației în materie adoptată de Biroul Electoral Central și Autoritatea Electorală Permanentă la nivelul angajaților Instituției Prefectului – Județul Mureș și al primăriilor;
• asigură convocarea Consiliilor locale în vederea constituirii acestora prin Ordin al Prefectului;
• întocmește Ordinul Prefectului pentru constituirea fiecărui Consiliul local;
• ține evidența hotărârilot judecătorești privind validarea mandatelor aleșilor locali;
• soluționează corespondența cu autoritățile publice locale și centrale, Ministerul Afacerilor Interne, Autoritatea Electorală Permanentă, etc.referitoare la măsurile și activitățile specifice procesului electoral;
• soluționează petițiile provenite de la persoane fizice, persoane juridice,referitoare la măsurile și activitățile specifice procesului electoral;
• întocmește raportările periodice către Ministerul Afacerilor Interne cu privire la activitățile desfășurate în cadrul pregătirilor privind procesul elecoral;
• asigură punerea în aplicare a legislației cu privire la întocmirea machetelor buletinelor de vot;
• îndeplinește orice alte atribuțiiprevăzute de lege sau primite de la conducerea instituției.

V.7. SERVICIUL ECONOMIC

Art. 46 – (1) Serviciul economic este organizat şi funcţionează ca structură în cadrul instituţiei prefectului fiind subordonat direct prefectului.
(2) Activitatea Serviciului economic este organizată pe compartimente distincte, astfel:

• Compartiment financiar-contabil;
• Compartiment resurse umane;
• Compartiment achiziții publice;
• Compartiment informatic;
• Compartiment administrativ.

Art. 47 – Șeful serviciului îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:

• conduce activitatea serviciului economic;
• răspunde de organizarea şi conducerea contabilităţii în cadrul instituţiei;
• exercită în condiţiile legii controlul financiar preventiv propriu,pentru proiectele de operaţiuni prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aşa după cum sunt stabilite prin ordin al prefectului;
• verifică sistematic proiectele de operaţiuni supuse controlului financiar preventiv, din punct de vedere al legalităţii, regularităţii precum şi a încadrării în limitele creditelor bugetare;
• efectuează controlul inopinant al casieriei cel puţin odată pe lună prin numărarea şi verificarea tuturor valorilor existente în casă, care se va consemna în registru de casape fila cu înregistrările din ziua controlului;
• coordonează activitatea pe linia contractelor la nivelul instituţiei prefectului;
• întocmește proiectul de buget și prezintă propuneri prefectului cu privire la proiectul de buget, programul de achiziţii, formarea profesională a personalului;
• răspunde de organizarea şi desfăşurarea lucrărilor de inventariere;
• verifică statele de funcţii, în conformitate cu structura organizatorică aprobată, în limita prevederilor bugetare și în conformitate cu dispoziţiile legale;
• asigură punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în Planul de integritate pentru implementarea, la nivelul MAI, a Strategiei naţionale anticorupţie;
• efectuează instruirea din cadrul Serviciului economic în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
• participă la acțiunile referitoare la organizarea și desfășurarea alegerilor locale și generale, a referendumurilor locale.

Art. 48 – Compartimentul financiar-contabil are ca atribuţii principale:

• întocmește zilnic registrul de casă;
• urmăreşte evoluţia indicatorilor din bugetul aprobat, face propuneri de modificare a acestora şi întocmeşte lunar situaţia privind execuţia bugetară;
• răspunde de realizarea circuitului documentelor justificative şi de înregistrare în mod cronologic a documentelor contabile pentru sumele aprobate în vederea efectuării cheltuielilor proprii şi conduce evidenţa alimentării cu mijloace băneşti a conturilor de disponibil pentru cheltuielile curente şi de capital;
• răspunde de întocmirea, potrivit legii, a documentelor de plată către organele bancare şi urmăreşte primirea la timp a extraselor de cont şi realizează verificarea lor şi a documentelor însoţitoare, asigurând încadrarea corectă pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare a cheltuielilor prevăzute în bugetul aprobat;
• conduce la zi evidenţa contabilă privind efectuarea cheltuielilor prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli, a gestionării valorilor materiale, bunurilor de inventar şi mijloacelor băneşti, a decontărilor cu debitorii şi creditorii şi exercită controlul periodic asupra gestiunilor;
• execută controlul zilnic asupra operaţiunilor efectuate prin casierie şi asigură încasarea la timp a creanţelor, lichidarea obligaţiilor de plată, luând măsurile necesare pentru stabilirea răspunderilor atunci când este cazul, întocmeşte programe privind investiţiile şi reparaţiile pentru imobilele instituţiei şi celelalte mijloace fixe necesare desfăşurării activităţii urmărind în permanenţă realizarea acestor programe;
• întreţine şi actualizează bazele de date corespunzătoare lucrărilor efectuate;
• asigură imaginea fidelă, clară şi completă a patrimoniului, situaţiei financiare şi a execuţiei bugetare;
• asigură înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială;
• păstrează ordinea şi răspunde de securitatea documentelor primare pe care le predă odată cu situaţiile obţinute pe calculator;
• nu are dreptul de a opera nici o modificare în documentele primite, pentru orice neclaritate ia legătura cu colaboratorii şi numai aceştia pot face modificările, dacă este cazul;
• verifică situaţiile finale obţinute prin prelucrarea automată sub aspectul preluării corectea datelor din documentul primar şi a respectării corelaţiilor prevăzute în lucrare şi le semnează;
• asigură controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate şi furnizarea datelor contabile;
• întocmeşte dările de seama periodice care se prezintă ordonatorului de credite;
• asigură operaţiunile de plată, a cheltuielilor de personal, materiale şi de capital în numerar şi prin trezorerie în limita creditelor deschise de ordonatorul de credite;
• operează în programul FOREXEBUG al Ministerului de Finanțe, conform metodologiei (bugete, angajamente, recepții, note de corecții, balante, anexe);
• întocmește și transmite lunar din aplicația SITFIN modulul “FOREXE” formularele “Plăți restante și situația numărului de posturi”, “Contul de execuție a bugetului instituției publice”, “Contul de execuție non-trezor”, “Indicatorii din bilanț”, “Balanța de verificare”; raportările financiare lunare se generează și prin modulul “Anexe lunare” din aplicația SITFIN;
• evidenţiază documentele cu regim special (chitanţiere, bonuri de valoare, carnete CEC) în fişele cu regim special şi răspunde de eliberarea lor din gestiune;
• pregătește inventarierea anuală a patrimoniului şi evidenţierea în registru inventar;
• identifică pericolele, elaborează riscurile pentru fiecare loc de muncă, şi actualizează planul de avertizare, planul de prevenire şi protecţie şi planul de evacuare;
• întocmeşte necesarul de documentaţii cu caracter tehnic de informare şi instruire a salariaţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
• participă la acțiunile referitoare la organizarea și desfășurarea alegerilor locale, pentru parlamentul european, parlamentare şi prezidenţiale, precum şi a referendumului naţional ori local;
• răspunde pentru confidenţialitatea datelor;

Art. 49 – Compartimentul achiziții publice are următoarele atribuţii principale:

• urmăreşte şi răspunde de aplicarea procedurilor de achiziţii publice pentru încheierea contractelor de achiziţii publice având ca obiect achiziţionarea de bunuri, prestarea de servicii şi de lucrări;
• întocmeşte și actualizează programul anual al achiziţiilor publice;
• întreprinde demersurile necesare pentru înregistrarea/reînnoirea/recuperarea înregistrării autorităţii contractante în SEAP sau recuperarea certificatului digital, dacă este cazul;
• elaborează şi, după caz, actualizează, pe baza necesităţilor transmise de celelalte compartimente strategia de contractare şi programul anual al achiziţiilor publice pentru bunuri, servicii sau lucrări şi îl prezintă spre aprobare;
• elaborează documentaţia de atribuire şi a documentelor-suport, în cazul organizării unui concurs de soluţii, a documentaţiei de concurs, pe baza necesităţilor transmise de compartimentele de specialitate;
• îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevăzute de lege;
• aplică şi finalizează procedurile de atribuire;
• realizează achiziţiile directe;
• constituie şi păstrează dosarul achiziţiei publice;
• întocmeşte şi transmite către ANRMAP raportul anual privind contractele atribuite în anul anterior;
• întocmeşte anual până la 31 martie raportul către SEAP, privind realizarea procentului de achiziţii publice prin SEAP la cota stabilită prin lege;
• urmăreşte derularea procedurilor de achiziţii publice prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, în condiţiile prevăzute de lege;
• elaborează rapoartele periodice cu privire la achiziţiile publice;
• pune în executare legile şi celelalte acte normative în legătură cu procedurile de achiziţii publice;
• întocmeşte proiectele contractelor de achiziţii publice şi transmite contractele către utilizatori, pentru derulare şi executare;
• verifică şi transmite spre avizare conţinutul documentaţiilor tehnico-economice pentru lucrările de reparaţii curente la mijloacele fixe (clădiri, utilaje, autoturisme, etc) din cadrul Instituţei;
• întocmeşte documentaţia privind procedurile de achiziţii publice prin elaborarea caietelor de sarcini şi a fişei de date (DUAE);
• ţine evidenţa contractelor și urmăreşte derularea acestora;
• identifică anunțurile publicate pe website-urile oficiale (SEAP) privitoare la contractele de achiziţii publice;
• propune modalitatea de realizare a achiziţiilor publice, respectiv prin achiziţie directă sau, după caz, prin utilizarea uneia dintre procedurile de atribuire: licitaţia deschisă, restrânsă, cererea de oferte, concursul de soluţii;
• pune la dispoziția operatorilor economici documentația de atribuire, conform modalității stabilite de legislația în vigoare;
• primeşte de la ANRMAP, notificările privind invalidarea unor anunţuri, remediază lipsurile sau omisiunile, conform motivaţiei pe care se susţine notificarea în cauză, precum şi acceptul sau refuzul de la derogările solicitate;
• răspunde de respectarea regulilor privind evitarea conflictului de interese pe parcursul aplicării procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice, de constituirea şi de activitatea comisiilor specifice fiecărui tip de procedură aleasă;
• răspunde de respectarea întocmai a modalităților de desfășurare pentru fiecare din procedurile de atribuire selectate şi lansate;
• redactează raportul procedurii de atribuire şi apoi, contractul de achiziţie publică şi îl înaintează spre verificare, avizare şi semnare entităţilor abilitate din cadrul autoritaţii contractante;
• asigură respectarea prevederilor normative în ceea ce priveşte protecţia muncii, respectiv prevenirea şi stingerea incendiilor;
• asigură evidenţa registrelor utilizate în activitatea instituţiei;
• răspunde de administrarea imobilului aflat în patromoniu;
• verifică necesitatea efectuării unor lucrări de reparaţii curente şi achiziţionarea unor bunuri materiale şi asigură derularea acestor operaţiuni;
• completează și transmite lunar, semestrial și anual situațiile statistice solicitate de Direcția Județeană de Statistică;
• participă la acțiunile referitoare la organizarea și desfășurarea alegerilor locale, pentru parlamentul european, parlamentare şi prezidenţiale, precum şi a referendumului naţional ori local;
• răspunde pentru confidenţialitatea datelor;
• îndeplineşte alte sarcini care au legătură cu natura postului atribuite de către şefii ierarhici.

Art. 50 – Compartimentul resurse umane are următoarele atribuţii principale:

• efectuează demersurile necesare în vederea obţinerii acordului prealabil al M.A.I. privind întocmirea, modificarea structurii organizatorice şi funcţionale a instituţiei;
• întocmeşte documentaţia necesară în vederea obţinerii avizului ANFP pentru funcţiile publice din cadrul instituţiei;
• întocmeşte documentaţia privind structura organizatorică şi funcţională a instituţiei;
• sprijină, elaborarea de către conducerea instituției a proiectului Regulamentului de organizare şi funcţionare al instituţiei și a proiectului Regulamentului de ordine interioară al instituţiei;
• întocmeşte statul de funcţii al instituţiei, conform Ordinului Ministrului Afacerilor Interne privind aprobarea numărului şi structurii posturilor repartizate Instituţiei Prefectului – Judeţul Mureș;
• întocmeşte şi actualizează, lunar, statul de personal pentru aparatul de specialitate al instituţiei;
• stabileşte şi actualizează, conform reglementărilor legale, drepturile salariale pentru personalul din cadrul Instituţiei Prefectului – Judeţul Mureș;
• întocmeşte documentele necesare privind încadrarea, încetarea raporturilor de serviciu/de muncă, modificări salariale, promovări în grade profesionale, etc. privind personalul instituţiei şi le înainteazăîn vederea aprobării către conducătorul instituţiei;
• întocmeşte şi înaintează spre aprobare contractele individuale de muncă pentru personalul contractual din cadrul instituţiei precum şi actele adiţionale, emise conform legii;
• întocmeşte toate documentele necesare, conform legii, la încetarea raportului de serviciu/raportului de muncă pentru personalul din instituţie;
• întocmeşte dosarele personale ale funcționarilor din cadrul instituţiei;
• asigură actualizarea on-line a registrului de evidenţă a personalului contractual;
• întocmeşte şi actualizează în permanenţă dosarele profesionale funcţionarilor publici din cadrul instituţiei;
• asigurăcompletarea registrului funcționarilor publici șicomunică pe portalul ANFP, toate modificările intervenite privind funcţionarii publici din cadrul instituţiei;
• asigură implementarea deciziilor manageriale ale conducerii instituţiei în legătură cu previzionarea necesarului de personal, formarea, selecţionarea, încadrarea, evaluarea, motivarea, perfecţionarea, promovarea şi protecţia personalului;
• organizează concursurile pentru ocuparea posturilor vacante/temporar vacante din cadrul instituţiei, conform dispoziţiilor conducerii instituţiei;
• asigură secretariatul concursurilor organizate în vederea ocupării posturilor vacante/temporar vacante din aparatul de lucru al prefectului;
• urmăreşte întocmirea şi completarea dosarelor cu toate documentele necesare în vederea angajării de personal;
• solicită şefilor de servicii și birou şi urmăreşte întocmirea şi actualizarea în permanenţă a fişelor de post pentru toţi angajaţii instituţiei;
• întocmeşte fișa colectivă de prezență pentru angajaţii din aparatul de specialitate al prefectului;
• întocmeşte evidenţa zilelor de concediu de odihnă acordate şi efectuale, a concediilor medicale efectuate, a recuperărilor acordate pentru orele suplimentare efectuate, a concediilor fără plată efectuate, recuperări, etc. pentru angajaţii instituţiei;
• urmăreşte întocmirea în termen a evaluării anuale/parţiale a personalului din cadrul instituţie și transmite la M.A.I situația privind evaluarea personalului inituției;
• întocmeşte, în baza propunerilor făcute de șefii structurilor, şi transmite la M.A.I. Planul anual de perfecţionare pentru funcţionarii publici din cadrul instituţiei;
• completează şi transmite la Direcția Generală a Finanțelor Publice și Direcţia Judeţeană de Statistică MUREȘ situațiile statistice solicitate privind activitatea de resurse umane a instituției;
• intocmeşte diverse adeverinţe pentru salariaţii instituţiei, la solicitarea acestora cât şi pentru foştii angajaţi ai instituţiei (cap. 51 A);
• întocmeşte toate situaţiile solicitate de către M.A.I. sau A.N.F.P. privind personalul instituţiei;
• primeşte, înregistrează, înaintează pentru publicare pe site-ul instituției şi transmite la A.N.I. în copii certificate pentru conformitate cu originalul, declaraţiile de avere şi de interese ale salariaţilor instituţiei;
• întocmeşte situaţiile necesare în vederea eliberării de legitimaţii de serviciu de către M.A.I. angajaţilor instituţiei sau pentru schimbarea legitimaţiilorcând se impune acest lucru;
• întocmeşte situaţiile necesare în vederea predării către M.A.I a legitimaţiilor de serviciu deţinute de către personalul plecat sau a celor deteriorate, etc:
• răspunde cererilor și procedurilor prealabile ale angajaților privind stabilirea drepturilor salariale;
• asigură evidenţa sigiliilor şi ştampilelor;
• participă la acțiunile referitoare la organizarea și desfășurarea alegerilor locale, pentru parlamentul european, parlamentare şi prezidenţiale, precum şi a referendumului naţional ori local;
• îndeplineşte alte sarcini date de conducerea instituţiei care au legătură cu natura postului.

Art. 51 – Compartimentul informatic are următoarele atribuții principale:

• asigură administrarea și întreținerea calculatoarelor și a echipamentelor IT;
• asigură administrarea și întreținerea rețelei informatice;
• întreţine şi actualizează baza de date a echipamentelor IT;
• întreține și actualizează programele utilizate în instituție;
• întreține și actualizează pagina de internet a instituției;
• asigură siguranța datelor prin implementarea unor soluții backup;
• asigură componenta de securitate a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei;
• propune în vederea achiziționării echipamente IT și întocmește referate de necesitate în acest sens;
• crearea și administrarea utilizatorilor rețelei;
• verificarea permanentă cu programe antivirus a serverului și a stațiilor;
• asigură consilierea, informarea și acordarea asistenței tehnice pentru toți utilizatorii rețelei;
• asigură instalarea și depanarea calculatoarelor și a aparaturii tehnice;
• recomandă soluții IT în vederea eficientizării activității instituției;
• recomandă oportunitatea înlocuirii unor echipamente uzate atunci când e cazul;
• concepe și implementează un grafic de revizie/întreținere a echipamentelor informatice;
• colaborează cu compartimentele IT din instituțiile centrale în urmărirea unor strategii sau politici în ceea ce privește acest domeniu;
• participă la acțiunile referitoare la organizarea și desfășurarea alegerilor locale, pentru parlamentul european, parlamentare şi prezidenţiale, precum şi a referendumului naţional ori local;
• răspunde pentru confidenţialitatea datelor;

Art. 52 – Compartimentul administrativ are următoarele atribuţii principale:

• respectă periodicitatea de efectuare a lucrărilor de întreţinere (revizii tehnice şi I.T.P.) pentru autovehiculul respectiv;
• nu pleacă în cursă fără a avea asupra sa documentele personale (cartea de identitate, permisul de conducere şi legitimaţia de serviciu) şi de exploatare ale autovehiculului (certificatul de înregistrare sau înmatriculare, după caz, foaia de parcurs, copia poliţei de asigurare obligatorie RCA, certificatul de leasing şi rovinieta pentru drumurile naţionale în cazul autovehiculelor aflate în perioada de leasing);
• respectă prevederile legislaţiei în vigoare privind circulaţia pe drumurile publice, să nu conducă autovehiculul în stare de oboseală accentuată sau sub influenţa alcoolului;
• ia in primire autovehiculul inclusiv accesoriile si materialele cuprinse in inventarul de complet, prin semnarea procesului verbalnu pleacă în cursă decât după verificarea cu exigenţă a stării tehnice a autovehiculului ITZ pe care-l conduce, si confirma sub semnatura in foaia de parcurs la rubrica destinata acestui scop;
• cunoaște si aplică modul de utilizare si completare a foii de parcurs, raspunde pentru exactitatea datelor inscrise privind functionarea autovehiculului
• participă cu regularitate la şedinţele de pregătire profesională organizate în unitate şise preocupăîn pemanenţă de ridicarea calificării lui profesionale;
• când autovehiculul a suferit defecţiuni tehnice pe parcurs,stabileşte cauza acestora,ia măsuri pentru remedierea sauraportează prin orice mijloc locul unde se găseşte şi ajutorul tehnic de care are nevoie ;
• desfăşoară activitatea în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea conducătorului instituţiei, astfel încât să nu pună în pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă ;
• comunică imediat conducătorului instiţutiei şi persoanei desemnate orice situaţie de muncă despre care are motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor ;
• participă la acțiunile referitoare la organizarea și desfășurarea alegerilor locale și generale, a referendumurilor locale;
• completează carnetele de bord ale autovehiculelor și întocmește dosarele tehnice ale autovehiculelor din dotarea parcului auto a instituției;
• ţine evidenţa foilor de parcurs ale mijloacelor auto şi întocmirea FAZ-urilor, urmăreşte folosirea conform legii a parcului auto;
• urmăresc pentru fiecare autoturism, inspecţia tehnică periodică, revizia tehnică, asigurarea CASCO, RCA, taxa de drum, trusa sanitară şi stingătorul dacă sunt în perioada de valabilitate;
• îndeplineşte alte sarcini care au legătură cu natura postului atribuite de către şefii ierarhici.

Autovehiculele instituţiei pot fi conduse şi de alţi angajaţi ai instituţiei, nominalizați prin Ordin al prefectului, după îndeplinirea condițiilor legale.

V.8. COMPARTIMENTUL RELAȚII CU PUBLICUL

Art. 53 – Compartimentul relații cu publicul este organizat şi funcţionează ca structurădistinctă în cadrul instituţiei prefectului, în subordinea directă a prefectului, îndeplinind următoarele atribuţii principale:

• asigură primirea, înregistrareaprecum şi comunicarea către petent a răspunsului la solicitarea formulată, în termenul legal;
• realizează primirea, înregistrarea, distribuirea pe compartimente conform repartizării făcute de către conducerea instituţiei a întregii corespondenţe adresate instituţiei, precum şi transmiterea răspunsurilor la această corespondenţă după soluţionare;
• îndrumă cetăţenii care se adresează instituţiei prefectului în problemele generale sau specifice relaţiei cu publicul, consemnand in registru solicitarile;
• consiliază cetăţenii care se adresează instituţiei prefectului în problemele generale sau specifice relaţiei cu publicul, consemnând în registru solicitările;
• organizarea activităţii de primire a cetăţenilor în audienţă la prefect şi subprefecţi;
• participă la desfăşurarea audienţelor;
• asigură, prin compartimentul de specialitate aplicarea prevederilor legale privind liberul acces la informaţiile de interes public;
• stabileşte şi urmăreşte realizarea fluxului de informare-documentare în domeniile de activitate specifice instituţiei prefectului;
• asigură informarea publică directă a cetăţenilor;
• asigură buna funcţionare a punctului de informare-documentare din cadrul instituţiei;
• asigură prin compartimentul de informare publică directă a persoanelor toate imprimatele şi informaţiile prevăzute de Legea 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public şi de Legea 52/2003 privind transparenţa decizională;
• urmăreşte aplicarea Programului de măsuri al instituţiei pentru combaterea birocraţiei în activitatea de relaţii cu publicul şi periodic prezintă rapoarte lunare şi anuale cu privire la concluziile rezultate;
• asigură aplicarea prevederilor legale privind liberul acces la informaţiile de interes public;
• întocmeşte anual raportul privind accesul la informaţiile de interes public;
• asigură aplicarea prevederilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal;
• asigură realizarea atribuțiilor privind responsabilul de mediu;
• participă la întâlnirile Comisiei pentru reglementarea planurilor si programelor de pe lângă Agenția pentru Protecția Mediului;
• întocmeşte proiectul nomenclatorului arhivistic al instituţiei şi îl actualizează conform prevederilor legale;
• preia pe bază de inventar dosarele realizate de aparatul de specialitate în arhiva instituției, urmărind respectarea modului de constituire a dosarelor și concordanța dintre conținutul acestora și datele înscrise în inventar;
• conduce la zi Registrul de evidență curentă privind arhiva instituției;
• corganizează dosarele preluate de la compartimente în depozitul de arhivă;
• sesizează, anual sau de câte ori este nevoie, președintele Comisiei de selecționare din cadrul instituției în vederea scoaterii din arhivă a dosarelor cu termene de păstrare expirate;
• conduce la zi Registrul de depozit, consemnând orice scoatere a documentelor din depozitul de arhivă pentru cercetare;
• asigură păstrarea documentelor create sau deţinute de instituție în condiţii corespunzătoare, asigurându-le împotriva distrugerii, degradării, sustragerii ori comercializării în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;
• îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau stabilite de conducerea instituţiei.

V.9. SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR DE PAŞAPOARTE

Art. 54 – (1) Serviciul public comunitar de paşapoarte este organizat și funcționează în cadrul Instituţiei Prefectului – Judeţul Mureș, fiind înfiinţat în temeiul art. 1 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de paşapoarte şi serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, aprobată prin Legea nr. 362/2002, al Hotărârii de Guvern nr. 1693/2004 privind modul de organizare şi funcţionare a serviciilor publice comunitare de paşapoarte şi al Hotărârii de Guvern nr. 906/2020 pentru punerea în aplicare a unor prevederi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, toate cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Serviciul public comunitar de paşapoarte exercită, potrivit actelor normative în vigoare şi prezentului regulament, atribuţiile ce îi revin cu privire la activitatea de evidenţă a paşapoartelor simple, respectiv eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple electronice şi a paşapoartelor simple temporare.
(3) Activitatea serviciului public comunitar de pașapoarte constituie serviciu public şi se desfăşoară în interesul persoanei şi al comunităţii, în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii.
(4) În vederea îndeplinirii atribuţiilor, serviciul public comunitar de paşapoarte este organizat în trei compartimente.
(5) Personalul serviciilor publice comunitare de paşapoarte este constituit din poliţişti şi personal contractual.
(6) Serviciul public comunitar este subordonat direct prefectului. Coordonarea şi controlul metodologic al serviciului public comunitar de pașapoarte se asigură de către Direcţia Generală de Paşapoarte.
(7) Serviciul public comunitar de paşapoarte este condus de un şef al serviciului, numit sau eliberat din funcţie prin ordin al prefectului, în condiţiile legii, cu avizul Direcţiei Generale de Paşapoarte.
(8) Șeful serviciului public comunitar de pașapoarte organizează, coordonează și controlează întreaga activitate desfășurată la nivelul serviciului public comunitar. În acest sens, şeful serviciului emite dispoziţii obligatorii pe toate liniile de muncă şi răspunde în faţa prefectului pentru întreaga activitate pe care o desfăşoară serviciul public comunitar de paşapoarte, potrivit prevederilor fişei postului.
(9) Serviciul public comunitar de paşapoarte, în îndeplinirea prerogativelor cu care este investit, cooperează cu celelalte structuri ale instituţiei prefectului, cu Direcţia Generală de Paşapoarte, cu celelalte servicii publice comunitare de paşapoarte, cu instituţiile abilitate din domeniul ordinii publice, securităţii şi apărării naţionale, cu serviciile publice comunitare (locale şi judeţene) de evidenţă a persoanelor, precum şi cu alte instituţii, direct sau prin intermediul instituţiei prefectului.
(10) Structura organizatorică a serviciului public comunitar de paşapoarte este următoarea:

• Conducerea;
• Emitere, evidenţă paşapoarte şi probleme de migrări;
• Informatică;
• Restricţii.

(11) Activitatea desfăşurată de către structurile serviciului public comunitar de paşapoarte, în vederea atingerii obiectivelor propuse, are la bază relaţii de autoritate (ierarhice, funcţionale), de cooperare, de coordonare şi de control, potrivit atribuţiilor stabilite pentru fiecare structură în parte.
(12)Relaţiile de autoritate se stabilesc între conducerea serviciului public comunitar de paşapoarte şi structurile subordonate acestuia, pentru asigurarea stării de funcţionalitate a serviciului în mod unitar.
(13) În cadrul structurilor componente ale serviciului, întrucât nu sunt prevăzute funcţii de conducere, se stabilesc relaţii de autoritate funcţionale între personalul desemnat de şeful serviciului să coordoneze activitatea compartimentelor şi restul personalului acestora, în vederea îndrumării şi îmbinării în mod unitar, în conformitate cu scopurile şi obiectivele propuse, a activităţii acestora şi asigurării unităţii de acţiune în îndeplinirea obiectivelor.
(14) Între structurile serviciului public comunitar de paşapoarte se stabilesc relaţii de cooperare, pentru îndeplinirea sarcinilor specifice şi în vederea integrării obiectivelor parţiale în ansamblul activităţii serviciului.
(15) La nivelul serviciului public comunitar de paşapoarte activitatea de control şi coordonare este atributul conducerii şi se realizează direct, ori prin intermediul personalului desemnat de şeful serviciului să coordoneze activitatea compartimentelor. De asemenea, în activitatea de control, pe linii specifice de muncă, conducerea serviciului poate angrena şi alt personal specializat din cadrul structurilor proprii.

Art. 55 – Serviciul public comunitar de paşapoarte este structură de prelucrare automată a datelor şi valorificare a informaţiilor prin proceduri informatice şi are următoarele atribuţii principale:

• primește şi soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple, în conformitate cu prevederile legii, ale tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte;
  b) administrează şi valorifică registrele judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, de evidenţă a paşapoartelor simple şi furnizează, la cererea justificată a persoanelor fizice sau juridice/entităţilor îndreptăţite, date din cuprinsul acestora, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, inclusiv a celor privind protecţia datelor cu caracter personal;
• efectuează verificări în evidenţa paşapoartelor, la solicitarea Direcţiei Generale de Paşapoarte, cu privire la minorii de cetăţenie română neînsoţiţi sau supuşi unor măsuri de protecţie instituţională în străinătate, cetăţenii români accidentaţi, spitalizaţi, decedaţi, aflaţi în situaţii care le pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau sănătatea, sau care au încălcat legile statelor în care au călătorit, în scopul identificării ori, după caz, informării familiei sau reprezentantului legal cu privire la situaţia de dificultate în care se află cetăţeanul român în străinătate;
• furnizează permanent, în cadrul Sistemului naţional informatic de evidenţă a paşapoartelor simple, informaţii necesare actualizării acestuia;
• pune în aplicare măsurile de limitare a exercitării dreptului la liberă circulaţie în străinătate, dispuse de organele competente, potrivit legii.

Art. 56 – (1) Conducerea serviciului public comunitar de pașapoarte este asigurată de şeful serviciului.
(2) Şeful serviciului conduce întreaga activitate a serviciului public comunitar de pașapoarte şi îl reprezintă în relaţiile șefii celorlalte structuri din Ministerului Afacerilor Interne, precum şi cu alte persoane fizice sau juridice din ţară sau străinătate, potrivit competenţelor legale.
(3) În aplicarea prevederilor legale de nivel superior, precum şi a ordinelor şi instrucţiunilor, şeful serviciului public comunitar de pașapoarte emite dispoziţii obligatorii pentru tot personalul din subordine.
(4) În condiţiile legii, şeful serviciului public comunitar de pașapoarte poate delega atribuţii din competenţa sa altor persoane din subordine.
(5) Șeful serviciului public comunitar de pașapoarte organizează executarea serviciului de permanență la nivelul structurii și desemnează personalul responsabil în acest sens.
(6) Şeful serviciului public comunitar de pașapoarte răspunde în faţa conducerii instituţiei prefectului de întreaga activitate pe care o desfăşoară, potrivit prevederilor fişei postului.
(7) Pe linie profesională, șeful serviciului public comunitar de pașapoarte răspunde în faţa directorului general al Direcției Generale de Pașapoarte sau înlocuitorului legal al acestuia, cu privire la aplicarea actelor normative incidente activității serviciului și a dispozițiilor emise de conducerea Direcției Generale de Pașapoarte în exercitarea competențelor de coordonare și control metodologic a serviciilor publice comunitare de pașapoarte.

Art. 57 – Compartimentul emitere, evidenţă paşapoarte şi probleme de migrări are următoarele atribuţii principale:

• organizează activitatea de primire și soluționare a cererilor și de eliberare a pașapoartelor simple electronice și temporare, potrivit dispozițiilor legale în vigoare;
• analizează și soluționează cererile pentru eliberarea pașapoartelor simple temporare depuse la sediul serviciului și a pașapoartelor simple electronice, în conformitate cu prevederile legii, ale tratatelor și convențiilor internaționale la care România este parte. În procesul de soluționare a cererilor sus-menționate, se verifică inclusiv încasarea, de către instiuția prefectului, a contravalorii pașaportului, conform modului de lucru stabilit pe cale ierarhică, conform competențelor;
• asigură înregistrarea datelor cu caracter personal, colectate în temeiul legii, în Sistemul național informatic de evidență a pașapoartelor simple;
• desfăşoară activităţi specifice emiterii în sistem informatizat a paşapoartelor simple temporare;
• organizează şi gestionează activităţile de primire a coletelor cu paşapoarte simple electronice personalizate, verifică existenţa numerică a acestora, conform actelor care însoţesc coletul, soluţionează eventualele disfuncţionalităţi constatate conform procedurii de linie şi transmite în mod operativ la Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice din Direcţia Generală de Paşapoarte toate aspectele constatate;
• soluţionează cazurile REBUT DE EMITERE transmise de Centrul naţional unic de personalizare a paşapoartelor electronice şi REBUT DE EMITERE – DATE ERONATE, constatate la eliberarea documentelor către titulari, conform Procedurii privind declararea ca rebut de emitere a paşapoartelor simple electronice personalizate în Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice;
• ține evidența tehnic-operativă a blanchetelor de paşapoarte simple temporare și a foliilor de securizare, a materialelor consumabile, a echipamentelor IT&C, întocmește documentele aferente acestei activități, urmărește gestionarea corespunzătoare a materialelor cu regim special, ia măsuri de asigurare a păstrării acestora în condiții de securitate;
• verifică şi inactivează restricția domiciliului din străinătate (tip S), la comunicarea de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor a emiterii unei cărți de identitate ca urmare a schimbării domiciliului din străinătate în România și anuleaza pașaportul anterior, după caz;
• valorifică Registrul naţional de evidenţă a paşapoartelor simple, furnizând date, cu respectarea prevederilor legale în vigoare,la solicitarea justificată a persoanelor fizice sau juridice/entităţilor îndreptăţite, a instituţiilor ori autorităţilor publice, în cadrul unor acţiuni de interes public reglementate prin acte normative sau în vederea îndeplinirii unor obligaţii legale, cu respectarea principiilor proporţionalităţii şi necesităţii şi cu asigurarea tuturor garanţiilor adecvate pentru respectarea drepturilor persoanelor vizate, în conformitate cu dispoziţiile legale privind protecţia datelor cu caracter personal;
• efectuează verificări în sistemele informatice de evidență a persoanelor și pașapoartelor, și în evidențele manuale de pașapoarte, în limita a ceea ce este adecvat și necesar pentru îndeplinirea obiectivelor legitime, respectiv a atribuțiilor de serviciu;
• constată contravenții și aplicăsancțiuni contravenționale la regimul pașapoartelor;
• organizează și conservă fondul arhivistic și ia măsuri pentru prevenirea distrugerii sau sustragerii documentelor aflate în gestiune și pentru asigurarea exploatării cât mai eficiente a acestuia, în conformitate cu legislația specifică și cu aplicarea unor garanții corespunzătoare pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679;
• asigură protecţia datelor şi informaţiilor gestionate cu respectarea strictă a prevederilor legale privind protecţia informaţiilor clasificate şi protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, precum şi libera circulaţie a acestor date;
• verifică și soluționează în termen legal petițiile repartizate de instituția prefectului;
• organizează şi desfăşoară activitatea de primire în audienţă a cetăţenilor;
• primește, înregistrează și ține evidența corespondenței primite, a ordinelor, dispozițiilor, instrucţiunilor, regulamentelor, ştampilelor şi sigiliilor, asigurând repartizarea lor în cadrul serviciului;
• primește cererile de furnizare a datelor din Registrul Naţional de Evidenţă a Paşapoartelor Simple, verifică documentele care însoţesc cererea şi le transmite, spre competentă soluţionare, Direcţiei Generale de Paşapoarte;
• asigură colaborarea cu serviciile publice comunitare de pașapoarte şi Direcţia Generală de Paşapoarte prin furnizarea sau obţinerea de date din dosarele sau mapele personale ale solicitanţilor şi consultarea în privinţa cererilor supuse validării;
• întocmeşte Dispoziţia de zi pe unitate.

Art. 58 – Compartimentul informatică are următoarele atribuţii principale:

• administrează rețeaua informatică la nivelul serviciului public comunitar;
• gestionează datele referitoare la configurația locală, în privința utilizatorilor sistemului, a rolurilor acestora și astațiilor de lucru;
• intervine de urgenţă pentru remedierea defecţiunilor de hardware sau software – ocazional;
• gestionează conturile de utilizator şi nivelul de acces în concordanţă cu necesitatea de cunoaştere şi cu graficul de repartizare pe posturi, conform dispozițiilor legale privind protecţia informaţiilor clasificate;
• execută operațiunile specifice conform metodologiei de exploatare a aplicației informatice si procedurilor operaționale aprobate, pentru a asigura funcţionarea aplicaţiei pentru emiterea paşapoartelor simple electronice şi temporare;
• desfăşoară activităţi de studiu şi documentare tehnică (informatică) în scopul cunoaşterii celor mai noi tehnologii în domeniul informatic şi a posibilităţilor de implementare a acestora în cadrul sistemului informatic pe probleme de paşapoarte;
• colaborează cu specialiştii în domeniu ai Direcţiei Generale de Paşapoarte, precum şi cu cei ai altor structuri pentru rezolvarea problemelor pe linie informatică;
• execută operaţii de instalare a sistemelor de operare a software-ului de bază şi de aplicaţie pe echipamentele de calcul care compun sistemul informatic şi asistă la depanarea şi repunerea în funcţiune a echipamentelor de calcul împreună cu specialiştii firmei care asigură asistenţa tehnică în cadrul contractelor de service şi mentenanţă;
• asigură buna funcţionare a sistemelor informatice existente la nivelul serviciului, aplicarea corectă a măsurilor de securitate, folosirea parolelor personalizate şi rezolvarea deficienţelor apărute la nivelul echipamentelor informatice;
• participă la elaborarea documentelor „Cerinţele de Securitate Specifice”, „Cerinţele de Securitate Comune”, asigură managementul configurării sistemelor sau reţelelor acreditate, funcţionarea S.I.C., potrivit acestora;
• elaborează propuneri de dezvoltare a S.I.C., având în vedere şi aspectele legate de evaluare şi certificare, de efectuare a unor modificări pentru îmbunătăţirea securităţii S.I.C.;
• ţine evidenţa echipamentelor IT&C primite la nivelul serviciului pe fiecare sursă de finanţare, a distribuirii acestora pe lucrătorii SPCP pe bază de proces verbal de dare în folosinţă sau registru pentru evidenţa bunurilor aflate asupra diverşilor deţinători, pe fiecare sursă de finanţare.

Art. 59 – Compartimentul restricţii are următoarele atribuţii principale:

• înregistrează în evidenţa informatizată şi pune în aplicare măsurile de limitare a exercitării dreptului la libera circulaţie în străinătatedispuse de către autorităţile competente, potrivit legii;
• cooperează cu autoritățile competente care au dispus măsurile de suspendare a exercitării dreptului la libera circulație, în scopul clarificării situației persoanelor care fac/nu mai fac obiectul unor astfel de măsuriși a actualizării în mod corespunzător a sistemului de evidență;
• efectuează verificări în sistemele informatice de evidență a persoanelor și pașapoartelor, și în evidențele manuale de pașapoarte, în limita a ceea ce este adecvat și necesar pentru îndeplinirea obiectivelor legitime, respectiv a atribuțiilor de serviciu;
• organizează şi ţine evidenţa persoanelor, cetăţeni români, de pe raza de competență a serviciului public comunitar de pașapoarte, împotriva cărora au fost dispuse măsuri cu privire la limitarea dreptului la libera circulaţie în străinătate;
• efectuează verificări în evidenţa paşapoartelor, la solicitarea Direcţiei Generale de Paşapoarte, cu privire la minorii de cetăţenie română neînsoţiţi sau supuşi unor măsuri de protecţie instituţională în străinătate, cetăţenii români accidentaţi, spitalizaţi, decedaţi, aflaţi în situaţii care le pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau sănătatea, sau care au încălcat legile statelor în care au călătorit, în scopul identificării ori, după caz, informării familiei sau reprezentantului legal cu privire la situaţia de dificultate în care se află cetăţeanul român în străinătate;
• efectuează deplasări în teren pentru identificarea ori, după caz, informarea familiei sau reprezentantului legal cu privire la situaţia de dificultate în care se află persoanele prevăzute la lit. d), precum şi pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la lit. e);
• soluţionează comunicările primite de la Direcţia Generală de Paşapoarte ori direct de la direcţiile de asistenţă socială şi protecţia copilului în a căror rază teritorială se află domiciliul copilului adoptat/încredinţat în vederea adopţiei, în conformitate cu prevederile legale şi a procedurii de lucru specifice în vigoare;
• desfăşoară activităţile specifice, conform procedurii de lucru în vigoare, în vederea soluţionării comunicărilor privind paşapoartele transmise de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate;
• soluţionează cererile cetăţenilor români de eliberare a adeverinţelor referitoare la limitarea exercitării dreptului la libera circulaţie în străinătate ori la istoricul pașapoartelor deținute;
• constată contravenții și aplică sancțiuni contravenționale la regimul pașapoartelor;
• transmite zilnic/lunar Direcţiei Generale de Paşapoarte, situaţia activităţilor desfăşurate în ziua precedentă în vederea punerii în aplicare a dispoziţiilor Codului de procedură penală;

V.10. SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ŞIÎNMATRICULARE A VEHICULELOR

Art. 60 – (1) Serviciul public comunitar regim premise de conducere și înmatricularea vehiculelor este organizat şi funcţionează ca structură în cadrul instituţiei prefectului, fiind subordonat direct prefectului și este condus de un șef serviciu, funcționar public de conducere.
(2) Activitatea Serviciul public comunitar regim premise de conducere și înmatricularea vehiculelor este organizată pe compartimente distincte, astfel:

• Compartiment regim permise de conducere şi examinări
• Compartimentul înmatriculare şi evidenţa vehiculelor rutiere
• Compartiment informatic

Art. 61 – Compartimentul regim permise de conducere şi examinări are următoarele atribuţii principale:

• organizează activitatea de primire a dosarelor de examen şi programare/reprogramare a persoanelor pentru susţinerea examenului în vederea obţinerii permisului de conducere, în condiţiile legii;
• întocmeşte programatoarele cu persoanele care au depus dosarul pentru susţinerea examenului în vederea obţinerii permisului de conducere, în condiţiile legii;
• asigură examinarea la proba teoretică în sala special amenajată;
• asigură examinarea la proba practică a candidaţilor programaţi, în condiţiile legii;
• stabileşte locul în care se desfăşoară examinarea candidaţilor la proba practică şi propuneri privind modalitatea de desfăşurare a probei practice;
• întocmeşte proiectele de ordine şi dispoziţii ale prefectului pentru desfăşurarea probei practice pentru susţinerea examenului în vederea obţinerii permisului de conducere;
• organizează activitatea de primire a cererilor de eliberare ale permiselor de conducere, în condiţiile legii;
• organizează şi asigură activitatea de preschimbare a permiselor de conducere ca urmare a expirării valabilităţii, a declarării pierderii sau furtului, a deteriorării, schimbării datelor de stare civilă, în conformitate cu prevederile legale;
• organizează, şi asigură preschimbarea permiselor de conducere străine cu documente similare româneşti în conformitate cu prevederile legale;
• asigură verificarea permiselor de conducere străine prin aplicaţia RESPER;
• asigură eliberarea dovezilor înlocuitoare ale permiselor de conducere în conformitate cu prevederile legale;
• administrează, gestionează şi valorifică registrele de evidenţă a persoanelor care posedă permis de conducere (registrul electronic şi al permiselor de conducere din evidența manuală);
• organizează şi conservă fondul arhivistic şi ia măsuri pentru prevenirea distrugerii sau sustragerii documentelor aflate în gestiune şi pentru asigurarea exploatării cât mai eficiente a acestuia;
• asigură protecţia datelor şi informaţiilor gestionate şi ia măsuri de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate şi secrete de serviciu;
• cooperează cu serviciile locale ale inspectoratului de poliţie judeţean care au atribuţii în domeniu;
• îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenţă prin lege, dispoziţii, instrucţiuni şi regulamente ale ministrului administraţiei şi internelor;

Art. 62 – Compartimentul înmatriculare şi evidenţa vehiculelor rutiere are următoarele atribuţii principale:

• analizează şi soluţionează cererile pentru eliberarea certificatelor de înmatriculare şi a plăcilor cu numere de înmatriculare, în conformitate cu prevederile legale;
• asigură organizarea şi exploatarea: evidenţei locale a vehiculelor rutiere, evidenţei locale a vehiculelor autorizate pentru circulaţia provizorie şi evidenţei locale a numerelor de probă;
• asigură şi organizează desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de editare şi eliberare a documentelor: dovezi înlocuitoare ale certificatelor de înmatriculare, certificate de radiere, dovezi înlocuitoare ale certificatelor pentru numere de probă, autorizaţii de circulaţie provizorie în conformitate cu legislaţia română în vigoare;
• organizează, activitatea de primire a cererilor şi eliberare a certificatelor de înmatriculare şi a plăcilor cu numere de înmatriculare pentru vehicule rutiere, în condiţiile legii;
• desfăşoară verificări: în portalul RAR, portalul ANAF (verificări ale chitanţelor privind taxa pe poluare), sistemul EUCARIS, alte baze de date puse la dispoziţie de către D.G.P.C.I.;
• administrează, gestionează şi valorifică registrele de evidenţă a vehiculelor rutiere;
• emite comenzi pentru confecţionarea plăcilor cu numere de înmatriculare către atelierul de confecţionat plăci cu numere de înmatriculare;
• asigură valorificarea plăcilor cu numere de înmatriculare;
• efectuează verificări în evidenţe şi în fondul arhivistic al serviciului si furnizează, date cu respectarea prevederilor legale, la solicitarea unor structuri din Ministerul Afacerilor Intene, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Ministerul Apărării Naţionale, altor organe ale administraţiei de stat, persoane juridice sau fizice;
• organizează la nivel local, evidenţa formularelor de autorizaţii de circulaţie provizorie;
• întocmeşte situaţii, studii şi rapoarte privind activitatea specifică;
• organizează şi conservă fondul arhivistic şi ia măsuri pentru prevenirea distrugerii sau, sustragerii documentelor aflate în gestiune şi pentru asigurarea exploatării cât mai eficiente a acestuia;
• ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea infractionalităţii la regimul înmatriculării şi evidenţei vehiculelor rutiere;
• asigură protecţia datelor şi informaţiilor gestionate şi ia măsuri de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate şi secrete de serviciu;
• asigură primirea şi înregistrarea petiţiilor şi urmăreşte rezolvarea acestora în termenul legal;
• organizează şi desfăşoară activitatea de primire în audienţă a cetăţenilor;
• cooperează cu serviciile locale ale inspectoratului de poliţie judeţean care au atribuţii în domeniu;
• îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenţă prin lege, dispoziţii, instrucţiuni şi regulamente ale ministrului administraţiei şi internelor;

Art. 63 – Compartimentul informatic are următoarele atribuţii principale:

• răspunde de utilizarea sistemului informatic de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate;
• sesizează orice disfuncţionalităţi hardware sau software apărute;
• asigură realizarea şi implementarea suportului tehnic al sistemului local informatic constând în echipamente, sisteme de operare, programe aplicative şi reţele de comunicaţii;
• organizează şi ţine în actualitate evidenţa echipamentelor, suporţilor de informaţie şi a documentaţiei tehnice din dotarea sistemelor informatice,
• administrează registrul local permanent de evidenţă a posesorilor permiselor de conducere şi a deţinătorilor vehiculelor înmatriculate şi reţeaua locală de transmisii de date;
• solicită suport tehnic Serviciului Informatic al D.G.P.C.I. în cazul în care apar disfuncţionalităţi ale echipamentelor sau aplicaţiilor;
• solicită corectarea datelor în cazul în care aplicţiile informatice nu permit acest lucru;
• desfăşoară activităţi de analiză, proiectare, programare pentru dezvoltarea funcţiilor sistemului naţional informatic de regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor şi utilizarea resurselor informatice în sprijinul unităţilor operative;
• asigură îndeplinirea funcţiilor sistemului naţional informatic de regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor prin derularea activităţilor privind gestionarea, ţinerea în actualitate şi administrarea tehnică a bazelor centrale de date şi imagini ale posesorilor permiselor de conducere şi deţinătorilor de vehicule rutiere, întreţinerea şi actualizarea nomenclatoarelor de interes general, producerea şi eliberarea documentelor specifice şi furnizarea datelor referitoare la persoană şi vehicul, la solicitarea autorităţilor publice, agenţilor economici şi cetăţenilor;
• cooperează cu structurile informatice din Ministerul Afacerilor Interne pentru îndeplinirea programelor de măsuri privind punerea în aplicare a proiectelor de informatizare;
• administrează reţeaua şi domeniul sistemului informatic pe probleme de înmatriculare a vehiculelor şi eliberarea permiselor de conducere ale serviciului public comunitar;
• gestionează conturile şi privilegiile potrivit atribuţiilor din fişa postului;
• desfăşoară activităţi de studii şi documentare tehnică (informatică), în scopul cunoaşterii celor mai noi tehnologii în domeniul informatic şi a posibilităţilor de implementare a acestora în cadrul sistemului informatic pe probleme de permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor;
• colaborează cu specialiştii structurilor informatice interconectate la bazele de date comune ale Ministerul Afacerilor Interne, în vederea asigurării utilizării datelor în conformitate cu prevederile legale;
• execută operaţii de instalare a sistemelor de operarea software-ului de bază, şi de aplicaţie pe echipamentele de calcul care compun sistemul informatic şi participă la depanarea şi repunerea în funcţiune a echipamentelor de calcul, împreună cu specialiştii firmei care asigură asistenţa tehnică în cadrul contractelor de service ale echipamentelor de calcul, de comunicaţie şi software;
• asigură protecţia datelor şi informaţiilor gestionate şi ia măsuri de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate şi secrete de serviciu;

V.11. Alte atribuții

Art. 64 – Prefectul poate stabili prin ordin şi alte atribuții pentru structurile de specialitate ale instituției prefectului, în vederea îndeplinirii în cele mai bune condiții a atribuțiilor care i-au fost conferite prin reglementările legale.

CAPITOLUL VI – DISPOZIŢII FINALE

VI.1. Dispoziţii generale privind conduita personalului

Art. 65 – (1) Personalul din aparatul propriu de specialitate al instituţiei prefectului este dator să-şi îndeplinească cu profesionalism, loialitate, corectitudine şi în mod conştiincios îndatoririle de serviciu şi să se abţină de la orice faptă care ar putea să aducă prejudicii instituţiei.
(2) Funcţionarii publici, funcţionarii publici cu statut special şi personalul contractual sunt obligaţi să se conformeze dispoziţiilor legale ale şefilor ierarhici, emise în sfera profesională a atribuţiilor pe care le exercită, conform prevederilor legale.

Art. 66 – Funcționarii publici şi funcționarii publici cu statut special şi personalul contractual au obligația:

• în exercitarea atribuțiilor ce le revin, să se abțină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice, după caz;
• să păstreze secretul de stat şi secretul de serviciu, în condițiile legii;
• să păstreze confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care iau cunoştință în exercitarea funcției, în condițiile legii.

Art. 67 – Funcționarilor le este interzis să solicite sau să accepte, direct sau indirect pentru ei sau pentru alții, în considerarea funcției lor publice, daruri sau alte avantaje.

Art. 68 În cadrul Instituției Prefectului – Judeţul Mureș, în relațiile de muncă/serviciu funcționează principiul egalității de tratament față de toți angajații.

Art. 69 Instituția asigură întreg cadrul organizatoric pentru evitarea tuturor formelor de discriminare directă sau indirectă față de orice salariat, pe motiv că acesta aparține unei rase, naționalități, etnii, religii, categorie socială ori datorită convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a acestuia, manifestată în următoarele domenii:

• încheierea, suspendarea, modificarea sau încetarea raportului de muncă/de serviciu;
• stabilirea atribuțiilor de serviciu, locului de muncă sau a salariului;
• acordarea drepturilor sociale, altele decât cele ce reprezintă salariul;
• formare, perfecționare, reconversia și promovarea profesională;
• aplicarea măsurilor disciplinare.

Art. 70 Prin egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați în relațiile de muncă/de serviciu se înțelege accesul nediscriminatoriu la:

• alegerea ori exercitarea liberă a unei profesii sau activități;
• angajare în toate posturile sau locurile de muncă vacante și la toate nivelurile ierarhiei profesionale;
• venituri egale pentru muncă de valoare egală;
• informare și consiliere profesională, programe de inițiere, calificare, perfecționare, specializare și recalificare profesională;
• promovare la orice nivel ierarhic și profesional;
• condiții de muncă ce respectă normele de sănătate și securitate în muncă, conform prevederilor legislației în vigoare;
• beneficii, altele decât cele de natură salarială, precum și la sistemele publice și private de Securitate socială;
• organizații patronale, sindicale și organisme profesionale, precum și la beneficiile acordate de acestea;
• prestații și servicii sociale, acordate în conformitate cu legislația în vigoare.

Art. 71 Conducerea instituției are obligația să asigure egalitatea de șanse și de tratament între angajați femei și bărbați, în cadrul relațiilor de muncă de orice fel.

Art. 72 Este interzisă discriminarea prin utilizarea de către angajator a unor practici care dezavantajează persoanele de un anumit sex, în legătură cu relațiile de muncă, referitoare la:

• anunțarea, organizarea concursurilor sau examenelor și selecția candidaților pentru ocuparea posturilor vacante din sectorul public sau privat;
• încheierea, suspendarea, modificarea și/sau încetarea raportului juridic de muncă ori de serviciu;
• stabilirea sau modificarea atribuțiilor din fișa postului;
• stabilirea remunerației;
• beneficii, altele decât cele de natură salarială, precum și la securitate socială;
• informare și consiliere profesională, programe de inițiere, calificare, perfecționare, specializare și recalificare profesională;
• evaluarea performanțelor profesionale individuale;
• promovarea profesională;
• aplicarea măsurilor disciplinare;
• dreptul de aderare la sindicat și accesul la facilitățile acordate de acesta;
• orice alte condiții de prestare a muncii, potrivit legislației în vigoare.

Art. 73 Maternitatea nu poate constitui un motiv de discriminare. Orice tratament mai puțin favorabil aplicat unei femei legat de sarcină sau de concediul de maternitate constituie discriminare.

Art. 74 Constituie discriminare bazată pe criteriul de sex orice comportament nedorit, definit drept hărțuire sau hărțuire sexuală, având ca scop sau efect:

• de a crea la locul de muncă o atmosferă de intimidare, de ostilitate sau de descurajare pentru persoana afectată;
• de a influența negativ situația persoanei angajate în ceea ce privește promovarea profesională, remunerația sau veniturile de orice natură ori accesul la formarea și perfecționarea profesională, în cazul refuzului acesteia de a accepta un comportament nedorit, ce ține de viața sexuală.

Art. 75 Pentru prevenirea și eliminarea oricăror comportamente, definite drept discriminare bazată pe criteriul de sex, conducerea instituției are următoarele obligații:

• să asigure egalitatea de șanse și de tratament între angajați, femei și bărbați, în cadrul relațiilor de muncă de orice fel, inclusiv prin introducerea de dispoziții pentru interzicerea discriminărilor bazate pe criteriul de sex în regulamentele de organizare și funcționare și în regulamentele interne ale instituției;
• să prevadă în regulamentul intern al instituției sancțiuni disciplinare, în condițiile prevăzute de lege, pentru angajații care încalcă demnitatea personală a altor angajați prin crearea de medii degradante, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensatoare;
• să îi informeze permanent pe angajați, asupra drepturilor pe care aceștia le au în ceea ce privește respectarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați în relațiile de muncă.

Art. 76 Constituie discriminare și este interzisă modificarea unilaterală de către angajator a relațiilor sau a condițiilor de muncă, inclusiv concedierea persoanei angajate care a înaintat o sesizare ori o reclamație la nivelul instituției sau care a depus o plângere, în condițiile prevăzute la art. 30 alin. (2) din Legea nr. 202/2002, la instanțele judecătorești competente, în vederea aplicării prevederilor prezentei legi și după ce sentința judecătorească a rămas definitivă, cu excepția unor motive întemeiate și fără legătură cu cauza.

VI.2. Alte dispoziţii

Art. 77 – Prevederile prezentului regulament se completează cu dispoziţiile legale care privesc organizarea, funcţionarea şi reglementarea activităţii instituţiei prefectului, cu ordinele prefectului emise potrivit legii în acest domeniu şi cu alte regulamente/proceduri, după caz.

Art. 78 – (1) Prezentul regulament de organizare şi funcţionare se va publica pe site-ul instituției.
(2) Personalul Instituţiei Prefectului – Judeţul Mureș are obligaţia cunoaşterii şi aplicării întocmai a prevederilor prezentului regulament.

Art. 79 – Nerespectarea regulamentului de organizare şi funcţionare atrage după sine aplicarea măsurilor corespunzătoare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 80 – Prezentul regulament se completează cu Anexa nr. 1 – Organigrama Instituţiei Prefectului – Judeţul Mureș.